Doamne, păzeşte Capitala de un cutremur!

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Mai puţin de 10% din clădirile din prima clasă de risc seismic sunt consolidate Doar două zile ne despart de momentul unei triste aniversări. Pe 4 martie se împlinesc 30 de ani de la

Mai puţin de 10% din clădirile din prima clasă de risc seismic sunt consolidate

Doar două zile ne despart de momentul unei triste aniversări. Pe 4 martie se împlinesc 30 de ani de la devastatorul cutremur care a lovit România. Ce se întâmplă, însă, în prezent, cu imobilele care au fost afectate de seism?

Aflat la o conferinţă de presă, ministrul delegat pentru lucrări publice, Laszlo Borbely, spune că, timp de un deceniu, în Capitală s-au consolidat doar zece clădiri. Lucrurile stau şi mai dramatic în restul ţării, unde doar în cazul a două imobile au fost finalizate lucrările. La nivel naţional, au fost încadrate în prima clasă de risc seismic circa 600 de clădiri, dintre care 125 se află în Bucureşti. Deşi mulţi proprietari refuză demararea lucrărilor, ministrul Borbely susţine că aceştia acţionează împotriva propriilor interese. El spune că valoarea unei proprietăţi care a trecut prin procesul de consolidare se dublează, iar siguranţa locatarilor este considerabil sporită.

În 60 de zile va fi reintrodusă bulina roşie pe clădiri

Îndelungatele controverse cu privire la reintroducerea bulinei roşii par să fi ajuns la o dezlegare. În termen de 60 de zile, Primăria Capitalei va aplica faimoasele buline pe toate imobilele cu risc seismic ridicat. Ministrul Laszlo Borbely a spus că plăcuţele vor avea un diametru de 60 de centimetri şi vor avea inscripţionat mesajul: "clădire expertizată tehnic, încadrată în clasa I de risc seismic". El a ţinut totodată să precizeze că acest sistem de marcare a clădirilor va fi aplicat la nivelul întregii ţări. Ideea reintroducerii bulinei a fost pusă în discuţie de premierul Călin Popescu Tăriceanu, chiar la începutul acestui an.

Tot ieri, ministrul Borbely a anunţat că locuinţele ANL destinate închirierii vor putea fi cumpărate în termen de cinci ani. Banii obţinuţi de pe urma acestora urmează a fi folosiţi pentru construirea altor imobile, a mai declarat ministrul delegat pentru lucrări publice. Totodată, pentru locuinţele ANL care nu vor fi vândute, primăriile vor avea posibilitatea de a majora nivelul chiriei. Lucrurile nu sunt însă bătute în cuie. "Locuinţele au fost construite cu fonduri obţinute de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, motiv pentru care avem nevoie de aprobarea acesteia înainte de a lua decizii. Am discutat deja cu reprezentanţii băncii care şi-au dat acordul de principiu privind posibilitatea vinderii locuinţelor ANL destinate închirierii", a precizat ministrul delegat.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite