Diferenta dintre veniturile si cheltuielile bugetare ramane pe plus: peste 3.900 miliarde lei

La inceputul saptamanii viitoare, autoritatile romane vor stabili cu FMI nivelul deficitului bugetar pentru acest an

Cati bani va investi Guvernul in proiecte de infrastructura in cursul acestui an? Cat de mare va fi partea de cheltuieli de la buget pentru finantarea acestor proiecte? Raspunsul la aceste intrebari l-am putea afla peste cateva zile, cand este de asteptat ca delegatia Ministerului Finantelor aflata la Washington sa ajunga la un acord cu echipa FMI in ceea ce priveste nivelul deficitului bugetar pe 2004. La ultima vizita, partea romana a incercat sa convinga Fondul sa accepte ca sumele atrase pentru investitii sa nu fie socotite cheltuieli bugetare, si implicit sa nu afecteze deficitul bugetar. Solicitarea a fost respinsa de catre FMI pe motiv ca si tarile UE si-au schimbat modul de calcul si ca orice cheltuiala publica (indiferent de destinatia acesteia) trebuie inclusa in buget. In aceste conditii, cele doua parti au stabilit ca deficitul bugetar sa fie mai mic de 3% din PIB, insa nu s-a cazut de acord asupra nivelului acestuia. Surse guvernamentale ne-au declarat ca deficitul bugetar ar putea fi cuprins intre 2,2% si 2,4% (tinandu-se cont si de moneda in care este calculat), in timp ce o alta varianta vizeaza un deficit sub 2% din PIB. Principalele argumente invocate de partea romana pentru o majorare a cheltuielilor se refera la o colectare mai buna a veniturilor, tendinta care s-a facut remarcata incepand cu noiembrie-decembrie 2003. Totusi, pana cand specialistii FMI vor termina analiza executiei bugetare pe primul trimestru al acestui an, Finantele incearca sa mentina o politica prudenta a cheltuielilor, concretizata la sfarsitul lunii februarie intr-un excedent bugetar de 3.913 miliarde lei (0,18% din PIB). Totusi, fata de luna ianuarie, diferenta pozitiva dintre venituri si cheltuieli s-a redus cu peste 6.592 miliarde lei. Deficitele inregistrate de catre bugetele locale si bugetul asigurarilor sociale de stat, precum si cheltuielile cu creditele externe contractate de ministere au fost compensate intr-o anumita masura de excedentele bugetelor locale si de la fondul asigurarilor de sanatate. In ceea ce priveste veniturile, greul incasarilor il duc in continuare TVA, accizele si impozitul pe profit, in timp ce CAS-ul a inregistrat un recul fata de anul precedent (cu 2,2 puncte procentuale). Cea mai mare parte a cheltuielilor bugetare (circa 41%) a fost destinata sustinerii prin transferuri a categoriilor sociale defavorizate, precum si a unor sectoare economice. Astfel, peste 22.693 miliarde lei au fost transferate din bugetul asigurarilor de stat, peste 17.838 miliarde lei din bugetul de stat si aproximativ 2.381 miliarde lei din bugetul asigurarilor de somaj. Cheltuielile materiale au reprezentat 20,2% din totalul cheltuielilor bugetare, iar cele de personal au detinut o pondere de 18,7%.