Diferenţa dintre dobânzile la depozite şi cele la credite, încă la un nivel ridicat

Bancherii români recunosc faptul că diferenţa dintre dobânzile la credite şi cele la depozite de pe piaţa autohtonă se menţine la un nivel ridicat, în comparaţie cu statele europene. Ei

Bancherii români recunosc faptul că diferenţa dintre dobânzile la credite şi cele la depozite de pe piaţa autohtonă se menţine la un nivel ridicat, în comparaţie cu statele europene. Ei susţin că această situaţie survine ca urmare a politicii restrictive a Băncii Naţionale, care a impus un nivel destul de mare al rezervei minime obligatorii.
Vestea bună este că, în viitorul nu prea îndepărtat, se estimează o reducere, până la 3%, a diferenţei dintre dobânzile active şi cele pasive în lei şi până la 2,5% la euro. Asta pentru instrumentele financiare adresate populaţiei. Pentru firme, se estimează reducerea ecartului până la 1% pentru moneda europeană.
"Diferenţa dintre dobânzile active şi cele pasive practicate de băncile din România este mult, mult ai mare decât în alte ţări, din cauza că, la noi, politica monetară are şi o altă componentă care nu există în alte ţări, respectiv impunerea unui nivel ridicat a rezervelor minime obligatorii", a declarat Sergiu Oprescu, vicepreşedinte executiv al Alpha Bank, la seminarul EU-COFILE, organizat de Alpha Bank şi BNR. Pe plan european, de exemplu, diferenţa dintre dobânzile la credite şi cele la depozite este de circa 2%, în condiţiile în care rezervele minime obligatorii se situează la media de 2%. În România, ecartul dintre dobânzile la credite şi cele la depozitele în lei a scăzut, în ultimii doi ani, până la nivelul de 8% pentru sectorul de retail şi la circa 7% pentru cel corporate. Pentru viitorul apropiat, în contextul relaxării politicii monetare a BNR, estimată pentru mijlocul anului viitor, se previzionează menţinerea actualelor marje dintre dobânzile active şi pasive la împrumuturile în monedă naţională pentru segmentul populaţiei şi reducerea acestui ecart, cu 3 până la 4%, pe zona corporaţiilor. "Reducerea rezervelor minime obligatorii va crea o reducere a dobânzilor la credite. Pe sectorul de retail se va menţine marja dintre dobânzile active şi pasive. Părerea mea este că atât la creditele de consum, cât şi la cele ipotecare, s-a ajuns la un nivel competitiv care nu va permite reducerea accelerată a ratei dobânzilor", a mai afirmat oficialul Alpha Bank. În cazul împrumuturilor în euro, unde nivelul dobânzilor este influenţat de decizia Băncii Central Europene privind dobânda de referinţă, diferenţa dintre dobânzile la credite şi cele la depozite practicate pentru persoanele fizice a scăzut, în perioada 2004 - septembrie 2006, cu 2%, până la 5,5%, datorită scăderii dobânzilor active. În cazul persoanelor juridice, s-a menţinut marja dintre cele două tipuri de dobânzi, pe fondul scăderii dobânzilor active şi a majorării celor pasive, a mai spus Sergiu Oprescu. Acesta estimează, pentru viitor, ca efect al politicii monetare a BCE, scăderea dobânzilor la creditele în euro pentru populaţie şi menţinerea celor la depozite, astfel încât marja dintre aceste două dobânzi să se reducă cu 3%, până la 2,5%. Pentru segmentul corporate, evoluţia probabilă a ecartului dintre dobânzile active şi cele pasive, generată de politica BCE, va genera îngustarea marjei până la 1%. BCE a crescut dobânda de referinţă de la 2% în 2004 la 3,25% în septembrie 2006.
În prezent, nivelul rezervelor minime obligatorii impus de Banca Naţională este de 20% pentru depozitele în lei şi de 40% pentru cele în valută. Spre comparaţie, în Polonia, nivelul rezervei minime obligatorii pentru depozitele în valută este de 2%. Vicepreşedintele Alpha Bank a declarat, pentru Adevărul, că estimează că Banca Naţională va reduce, în doi-trei ani, nivelul rezervelor minime obligatorii până la niveluri comparabile cu cele practicate pe plan european.