Depunerile străinilor finanţează economia

Nerezidenţii au adus şase miliarde de euro în băncile din România, dublul transferurilor în care regăsesc banii muncitorilor din Vest Banii aduşi de cetăţenii străini în băncile

Nerezidenţii au adus şase miliarde de euro în băncile din România, dublul transferurilor în care regăsesc banii muncitorilor din Vest

Banii aduşi de cetăţenii străini în băncile din România au întărit artificial leul. Susţinerea pe care o primeşte economia este însă pe termen mediu.

Depozitele nerezidenţilor au crescut în primul semestru al anului la aproape 6 miliarde de euro, faţă de 3,2 miliarde de euro, soldul de la sfârşitul anului 2007, conform datelor Băncii Naţionale a României privind deficitul de cont curent şi datoria externă.

Acestea nu sunt plasamente pur speculative pentru că sunt efectuate pe termene medii şi lungi. "Dacă avem în vedere că acestea sunt depozite pe termene de 1-5 ani însemnă că asistăm la un fenomen de finanţare a economiei de către străini.

Investiţiile, încurajate de stabilitate

Acest fapt mai contrazice o anticipare pesimistă, şi anume că economia românească nu va mai avea acces la finanţarea externă pe fondul crizei financiare internaţionale", consideră Lucian Anghel, economistul-şef al BNR.

Atent la jumătatea goală a paharului, analistul Adrian Mitroi de la MKB Romexterra avertizează că: "Această evoluţie poate avea un efect advers pentru deficitul de cont curent, pentru că întăreşte nefiresc leul, fără acoperire în creşterea de productivitate." În aceeaşi notă, favorabilă parcursului economic intern, poate fi interpretată şi creşterea ponderii investiţiilor străine de la 40 la 60%.

În perioada în care Vlădescu conducea portofoliul Finanţelor, 2005-2007, deficitul de cont curent era acoperit în proporţie de 90% de investiţiile străine. Cu toate acestea, oficialul nu consideră că acum se înregistrează o situaţie temporară.

"România a demonstrat că este sigură chiar în contextul turbulenţelor de pe pieţele financiare externe şi a uşoarei nesincronizări a indicatorilor macro interni. Avem avantaje concrete. Unul dintre ele este că România are una din cele mai mici datorii publice dintre statele europene.

Cu un exerciţiu al datoriei de 1-2% din PIB la un sold de sub 10% din PIB, avem suficientă capacitate să ne împrumutăm pentru susţinerea creşterii economice", apreciază Sebastian Vlădescu. Datele oficiale anunţate ieri de BNR evidenţiază totuşi şi evoluţii care susţin ipotezele mai puţin optimiste: ponderea importurilor de bunuri ce alimentează deficitul comercial se situează la un nivel superior cu 10% faţă de primele şase luni din 2007. Această pierdere este dublată de deficitul de devize din serviciile turistice.

Punctele slabe sunt şi mai slabe

Un potenţial nefructificat încă c ear fi ajutat la reducerea şi mai puternică a vitezei de creştere a deficitului de cont curent.

Din această perspectivă, opiniile lui sunt împărtăşite şi de analiştii economici. "România a fost prea mult zugrăvită în negru. Cifrele despre deficit şi datoria publică sunt în mare măsură bune. Din păcate, avem un mare potenţial de creştere nefructificat în zona turismului, transportului şi serviciilor în general", subliniază Lucian Anghel. Deficitul de cont curent s-a apropiat nivelul de 8 miliarde de euro.

Deficitul de cont a crescut cu 8,5%

Comparativ cu dublarea de anul trecut, creşterea de numai 8,5% de anul acesta apare ca un câştig net pentru economie. Însănătoşirea pare a se fi încadrat pe o tendinţă de consolidare, infirmând anticipările agenţiilor internaţionale de rating şi chiar cele ale Comisiei Europene, care văd un decit de cont curent peste 14% la sfârşitul anului, în creştere faţă de anul trecut.

Actualul secretar de stat din cadrul Ministerului Economiei şi Finanţelor, Vlădescu anticipează că România îşi va menţine ritmul de creştere economică. "Nu cred că cel mai mare pericol, şi anume scăderea creşterii economice sub 5%, nu se va produce mai devreme de cinci ani."

Cel mai mare pericol, încetinirea creşterii economice sub 5%, nu se va produce mai devreme de cinci ani
Sebastian Vlădescu,
secretar de stat