Depozitele de legume, între fermieri şi autorităţi

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Capacităţile de colectare a legumelor şi fructelor, care vor fi construite în diverse zone ale ţării, vor fi gestionate de administraţiile locale în parteneriat cu agricultorii, potrivit Ministerului Agriculturii. Grupurile de producători spun că aceste depozite vor funcţiona doar dacă autorităţile nu se implică în gestionare lor, ci doar le închiriază.

Statul va construi anul viitor, într-o primă fază, 26 de depozite de legume şi fructe, a anunţat ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără. Astfel vor fi eliminaţi intermediarii, iar produsele fermierilor vor ajunge direct pe rafturile hipermarketurilor. Banii necesari pentru construirea acestor depozite vor veni parţial de la stat şi din fonduri europene. În ceea ce priveşte administrarea acestora, Tabără spune că ele vor fi gestionate de fermieri împreună cu autorităţile locale.

De cealaltă parte, agricultorii susţin că depozitele ar trebui doar construite de autorităţi, nu şi administrate. „Fermierii trebuie să-şi gestioneze singuri marfa, eventual Primăria sau Consiliul Local doar să închirieze spaţiul", consideră Ioan Moţ, administratorul Paradisul Legumelor Curtici şi Macea, o organizaţie care numără 40 de producători de legume şi fructe din zona Aradului şi care şi-a construit singură un depozit de produse. Potrivit legii, agricultorii trebuie să obţină venituri de 10.000 de euro în primul an de funcţionare.

Hotărârea de Guvern care reglementează Legea asocierii prevede ca grupurile de producători să beneficieze, pe o perioadă de maximum cinci ani, de sprijin financiar de 10% din valoarea producţiei comercializate şi ajutor financiar acordat direct, care să acopere 75% din valoarea investiţiilor eligibile. De exemplu, ei trebuie să folosească banii pentru investiţii în depozite de păstrare a produselor.

Moţ spune că pentru a putea acoperi investiţia în hala de depozitare de circa 1.000 de metri pătraţi, grupul a luat un credit de la bancă în valoare de 100.000 de euro. „Trebuie să avem şi anumite facilităţi. Nu este normal ca aproape jumătate din preţul unui kilogram de roşii să fie acoperit doar de taxe", adaugă el.

Pieţele, invadate de samsari

Un alt proiect gestionat de stat şi care a fost realizat cu bani de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a fost cel al Pieţei de Gros. Însă, în acest caz, rezultatele au fost mai puţin decât satisfăcătoare, după cum spun surse din Ministerul Agriculturii. Cu cele 23 de milioane de dolari luate de la BERD, statul trebuia să înfiinţeze centre regionale pentru colectarea legumelor şi fructelor de la agricultori şi apoi să-i ajute să-şi vândă marfa. Însă tarabele fie erau goale, fie ocupate de intermediari. Chiar şi aşa, producătorii refuză în continuare să se asocieze.

O mărturiseşte Liviu Ardeleanu, care reprezenta, până de curând, grupul LegSoc din Arad (o organizaţie de 17 fermieri). „Nu am reuşit să ne înţelegem la vânzarea produselor. Majoritatea au realizat că e mai simplu să dea produsele intermediarilor, decât să plătească impozite la stat", spune el. Datele oficale arată că evaziunea fiscală din sectorul de profil se ridică la 250 de miloane de euro anual.

Doar 106 asociaţii de producători

La nivel naţional există doar 106 asociaţii de producători, din care doar 16 au primit bani de la UE pentru investiţii în depozitarea produselor. Dacă în România fermierii sunt greu de convins să se asocieze, situaţia nu este departe de realitate şi în restul ţărilor est-europene. „Cu toate acestea, asocierea este singura metodă prin care micii fermieri nu vor dispărea, la fel cum s-a întâmplat cu 10 milioane de ferme de subzistenţă din Europa în ultimii 50 de ani", susţine Anton Pinschof din Franţa, membru al Federaţiei Agricultorilor Ecologici din Franţa. În România există peste 4,2 milioane de ferme, dintre care un milion produc pentru autoconsum.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite