De ce pierdem investiţii de miliarde de euro în energie

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Guvernul întârzie de mai bine de zece luni aprobarea noii strategii energetice a României, deşi avem nevoie urgentă de investiţii uriaşe în acest sector.

Sectorul energetic românesc este extrem de atractiv pentru investitorii străini, întrucât are nevoie de investiţii uriaşe, iar resursele sunt variate şi încă neutilizate la adevăratul lor potenţial. În 2010, pentru a atrage investiţii, Ministerul Economiei început să lucreze la o nouă strategie energetică a României pentru următorii 25 de ani. Aceasta pentru că actuala strategie a fost adoptată în 2007, când realităţile economice erau cu totul altele.

Documentul a fost gata la începutul acestui an, iar „Adevărul" l-a publicat în premieră în luna ianuarie. Însă proiectul a fost lansat în dezbatere publică abia în luna aprilie şi a rămas la acest stadiu, deşi premierul Emil Boc declara, în iulie, că va fi adoptat de Guvern până la sfârşitul verii. Ultimele declaraţii pe această temă îi aparţin lui Alexandru Săndulescu, director general în minister, care a afirmat în urmă cu două săptămâni că va avea loc o nouă dezbatere publică la sfârşitul lunii octombrie.

Companiile renunţă la proiecte

Investitorii nu pot lua astfel nicio decizie privind propria lor strategie în România, dar bugetul lor de investiţii nu stă pe loc şi se îndreaptă spre alte ţări. Cel mai relevant exemplu este retragerea giganţilor GDF Suez, Iberdrola şi RWE din proiectul reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, la începutul acestui an. Ei ar fi trebuit să investească în acest proiect un miliard de euro din cele patru necesare în total şi au motivat exact prin lipsa predictibilităţii cadrului legislativ din sectorul energetic.

Mai mult, după ce „Adevărul" a publicat proiectul strategiei, în ianuarie, reprezentanta unei agenţii din cadrul Ministerului Economiei din Germania, care promovează investiţiile companiilor nemţeşti în afara ţării, ne-a contactat pentru a ne cere detalii despre document, motivând că ministerul român nu le-a răspuns la nicio solicitare în acest sens.

Investitorii au nevoie de predictibilitate pentru planul lor de afaceri, altfel nu vor veni să dezvolte proiecte în România, ne-a declarat Adrian Borotea, director afaceri corporatiste în cadrul CEZ România. „În proiectul de strategie apar tot felul de obiective pentru sector, însă nu sunt explicate modalităţile în care vor fi atinse acestea", a spus Borotea.

El a afirmat că la începutul lunii septembrie a avut loc o întâlnire între reprezentanţii ministerului şi cei ai mediului privat, unde s-a stabilit formarea unor grupe de lucru pentru a completa proiectul de strategie. La rândul său, Alexandra Gătej, preşedintele AmCham, camera de comerţ care reprezintă investitorii americani, spune că documentului îi lipsesc lucruri esenţiale, precum estimarea preţului energiei în următorii ani. Mai mult, proiectul nu e corelat cu restul strategiilor economice ale ţării, iar datele trebuie actualizate, pentru a pune în faţa unui investitor situaţia reală a sistemului.

Un nou „Cod al muncii"

„În cadrul AmCham, ne-am îndreptat serios atenţia asupra sectorului energetic. Ar trebui ca această strategie să fie un document precum Codul Muncii, unde autorităţile au folosit masiv expertiza din mediul privat", a punctat Gătej. La începutul lunii septembrie, pe website-ul ministerului a fost postată o nouă variantă a strategiei, cu modificări esenţiale faţă de cea publicată în aprilie. În timp ce în varianta din primăvară se vorbea de un necesar de investiţii de 30-40 de miliarde de euro până în 2035, informaţia a dispărut din noul proiect.

De asemenea, prima variantă conţinea ideea că trebuie scoase din funcţiune instalaţii cu o putere de 13.500 de MW cu durata de viaţă depăşită, ceea ce nu se mai regăseşte în a doua variantă. În schimb, proiectul din septembrie include planul formării a două noi complexuri energetice în Oltenia şi Valea Jiului, prin comsarea minelor de cărbune cu termocentralele din acele regiuni. 

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite