De ce n-a ieşit România din criză în trimestrul III

Reducerea consumului şi creşterea preţurilor au adâncit recesiunea, menţinând pe minus comerţul, agricultura, construcţiile şi serviciile. Doar industriaşii, importatorii şi exportatorii au avut creşteri. Reţeta toxică e compusă din scumpiri în condiţii de consum redus: ca volum, economia s-a contractat cu 2,5% în trimestrul III, dar ca preţuri curente a crescut cu 7,5%.

O legitate economică spune că atunci când cererea şi consumul scad nu mai e loc de scumpiri, dar România a contrazis chiar şi această teză - cu preţul rămânerii în recesiune. Mai exact, cu toată scăderea drastică a consumului din perioadele anterioare, chiar în prima zi a trimestrului al treilea (1 iulie) Guvernul a majorat Taxa pe Valoarea Adăugată, provocând scumpiri în lanţ pe toate palierele economiei.

Vezi aici comunicatul INS

Apetit pentru cumpărături la preţuri de criză la materialele pentru construcţi

Obligaţi să consumăm mai scump şi mai puţin

Rezultatul se vede în datele raportate ieri de Institutul Naţional de Statistică (INS): ca volum, Produsul Intern Brut a avut o scădere de 2,5%, în timp ce pe criteriul indicilor de preţ în trimestrul al treilea a avut o creştere cu 7,5% faţă de aceeaşi perioadă din 2009. Altfel spus, în timp ce economia se contracta şi activităţile întreprinderilor aveau restrângeri acute, Guvernul a forţat mărirea preţurilor, răsturnând trendul de creştere pe care intrase România în trimestrul anterior.

Pe fondul scăderii cererii, nici comercianţii, nici producătorii n-ar fi recurs la scumpiri în această vară, dar a venit majorarea de TVA şi cu toţii s-au văzut obligaţi să crească preţurile. Iar consumatorii au reacţionat imediat: au cumpărat mărfuri mai scumpe, dar tot mai puţine, fapt care a provocat restrângerea afacerilor.

Doar industriaşii care nu au de-a face cu piaţa produselor finite, unde s-a petrecut acest fenomen, adică producătorii de bunuri intermediare, au avut o creştere uşoară în trimestrul III (media per industrie este de +4,2%).

Ceilalţi agenţi economici au avut decalaje serioase între volumul activităţilor (pe minus) şi preţurile de pe piaţă (pe plus). Iată câteva exemple, din datele INS: în agricultură, volumul activităţilor a scăzut cu 7,6% (în plină campanie de recoltare!), dar preţurile au crescut cu 10,4%; în construcţii, volumul s-a restrâns cu aproape 15% (în perioada iulie-septembrie, care altădată erau cele mai intense în acest sector), în timp ce preţurile au crescut cu 0,4%.

Cel mai mare decalaj dintre volum şi preţuri se înregistrează la impozitele nete pe produs: 3,3% in scădere ca volum, 39,2% în creştere ca preţuri. În cazul consumului, minusul la volum este de 2,4% - plusul ca preţuri este de 6,5%. În fine, la formarea brută de capital avem un minus al volumului de 13,7% şi un plus al preţurilor de 3%.

Se va potoli inflaţia?

Ce consecinţe au aceste decalaje asupra economiei? Se pare că, pe lângă efectul nociv al restrângerii consumului, s-ar putea întrevedea şi o veste bună. Analistul economic Ilie Şerbănescu declară, pentru „Adevărul", că efectul creşterii TVA ar fi trebuit să se regăsească în proporţie de 4% în indicii PIB, nu de 7,5%.

„Faptul că s-au dus atât de mult în PIB creşterile de preţuri chiar din primele luni după majorarea TVA ar putea să însemne că s-a descărcat toată energia aceasta a scumpirilor, astfel că în trimestrul al patrulea s-ar putea să se liniştească totul şi să nu mai avem şi un al doilea val de inflaţie. Dar, oricum, acest decalaj dintre volum şi preţuri (n.n. - de la -2,5% la +7,5%) este extrem de mare, iar inflaţia este una structurală, nu cred că va putea fi controlată şi combătută prin politici monetare", ne-a declarat Ilie Şerbănescu.

El consideră că preţurile au crescut cel mai mult în industrie, la categoria bunurilor intermediare, şi astfel s-a ajuns la o creştere atât de mare a indicilor de preţ din PIB.

Scăderi în lanţ

Produsul Intern Brut este estimat pentru al treilea trimestru la 126,29 miliarde de lei, în scădere, în termeni reali, cu 0,7% faţă de perioada aprilie-iunie, potrivit datelor ajustate sezonier. Economia a scăzut în trimestrul al treilea comparativ cu perioada corespunzătoare din anul 2009 cu 2,3% potrivit datelor ajustate sezonier.

Potrivit datelor brute, însă, PIB-ul este evaluat la 136,6 miliarde de lei în trimestrul al treilea, cu 2,5% mai mic decât cel din perioada similară a anului trecut. Pe de altă parte, în primele nouă luni din acesat an România a avut un PIB de 348 de miliarde de lei, în scădere cu 1,9% faţă de cel din aceeaşi perioadă a anului trecut.

Scăderea PIB în primele nouă luni a fost determinată, în mod semnificativ, de reducerea volumului de activitate şi, în consecinţă, a valorii adăugate brute din construcţii (-13,3%), agricultură (-5,4%) şi servicii (-2,2%). Cele trei sectoare au avut o contribuţie la formarea PIB de 62,3%, respectiv 7,3% construcţiile, 6% agricultura şi 49% serviciile.

Consumul final total s-a diminuat în primele nouă luni cu 1,9% comparativ cu perioada corespunzătoare din anul precedent, atât pe seama reducerii cheltuielii pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, cu 1,9%, cât şi a cheltuielii pentru consum final a administraţiilor publice, cu 2,2%. Economia a intrat în recesiune în trimestrul al treilea din 2008, odată cu scăderea PIB faţă de precedentele trei luni, cu 0,1%.

"Acest decalaj dintre volum şi preţuri este foarte mare, iar inflaţia e una structurală, nu cred că va putea fi combătută prin politici monetare."
Ilie Şerbănescu
analist economic

Încasări mai mici la bugetul de stat

Ca o consecinţă a evoluţiei negative înregistrate pe ansamblul economiei, a scăzut volumul impozitelor pe produs colectate la bugetul de stat, impozitele nete pe produs înregistrând o scădere cu 3,3%, precizează INS.

Evoluţia PIB în trimestrul III* 2010

RESURSE                      UTILIZARE

Servicii    -0,3%     Consum (total)    -1,4%
Comerţ    -6,5%    Consumul populaţiei    -1%
Construcţii    -14,9%    Consumul administraţiei    -3%
Industrie    +4,2%    Formarea brută de capital    -13,7%
Impozite    -3,3%    Exporturi    +14,6%
Agricultură    -7,6%    Importuri    +11,9%
MEDIA GENERALĂ TRIMESTRIALĂ -2,5%

* Faţă de aceeaşi perioadă din 2009, indici de volum Sursa: INS

Analiştii vedeau leul mai tare la sfârşitul acestui an

Analiştii financiar-bancari estimau în urmă cu 12 luni că raportul de schimb leu/euro se va plasa în intervalul 4,1-4,15 la finele lui 2010. Sfârşitul de an dezvălui că prognozele acestora au fost unele optimiste. Euro se situează, în prezent, în jurul valorii de 4,3 lei şi nu există perspective de întărire a monedei naţionale. De exemplu, analiştii Raiffeisen International estimau, în decembrie 2009, că euro va ajunge la 4,15 lei în următoarele 12 luni.

De asemenea, analiştii ING Bank vedeau, în mai, euro la 4,1 lei la sfărşitul acestui an. Mai mult, economiştii de la Economist Intelligence Unit estimau, în 2009, într-un raport privind România, că leul s-ar putea aprecia până la un curs de 3,97 lei/euro la sfârşitul acestui an. Evoluţia economică sub aşteptări, contextul internaţional şi tensiunile de pe scena politică le-a dat uşor peste cap prognozele. Astfel, aceştia şi-au revizuit în creştere estimările pe curs pe parcursul anului.

Raiffeisen International anticipează, în ultimul său raport, că euro se va situa la 4,3 lei la sfârşitul lui 2010 şi se aşteaptă chiar la o scumpire de până la 4,4 lei în martie 2011. În acelaşi timp, analiştii ING Bank şi-au revizuit prognoza şi văd acum euro la 4,3 lei la finele perioadei.

Perspective de apreciere

Un sondaj realizat de Reuters arată că leul s-ar putea aprecia cu 3,2% faţă de euro în următoarele 12 luni, până la 4,16 lei, în contextul recuperării economice. Totuşi, analiştii intervievaţi susţin că evoluţia negativă din ultimele săptămâni se poate relua oricând dacă escladează criza din zona euro. Pentru finele lui 2011, atât analiştii ING bank, cât şi cei ai Raiffeisen International, plasează cursul de schimb la 4,25 lei/euro.