De ce are nevoie Hidroelectrica de contractele cu "băieţii deştepţi"

Singura modalitate ca Hidroelectrica să obţină finanţare de la bănci pentru proiectele de investiţii este existenţa unor contracte pe termen lung de vânzare a energiei, a declarat Mihai David, directorul general al companiei. El a răspuns astfel acuzaţiilor potrivit cărora contractele pe termen lung ar fi păguboase pentru cel mai mare şi cel mai ieftin producător de energie din România.

Astfel că toate contractele pe termen lung moştenite din anii 2001-2005 cu aşa-numiţii "băieţi deştepţi" au fost renegociate, iar preţul de vânzare a energiei a fost majorat de două ori, o dată în toamna 2009, apoi în 2010. Unele dintre aceste contracte au fost prelungite cu maximum cinci ani, în schimbul majorării preţului, iar cel mai lung contract expiră în 2018.

Preţuri mai mari, termen mai lung

O altă renegociere va avea loc la începutul anului viitor, când vor fi înfiinţate cele două companii energetice naţionale-gigant.

David a explicat că, la preluarea mandatului de director general al Hidroelectrica, în vara anului 2009, a avut două posibilităţi de a gestiona problema contractelor pe termen lung.

„Ca să ridicăm nivelul veniturilor companiei, erau două variante: fie să oprim contractele şi să ne asumăm procese care ne-ar fi costat foarte mult, fie să aducem preţurile din aceste contracte cât mai aproape de nivelul pieţei", a spus David.

Preţul din aceste contracte este acum în medie de 130 de lei pe MWh, după o creştere de 28-30% în acest an. Spre comparaţie, costul de producere a energiei hidro este de 90 de lei pe MWh.

"M-au interesat două lucruri când am renegociat aceste contracte: să cresc preţul de la 1 ianuarie 2010 şi să fac mai uşoară ajustarea preţurilor pe viitor", a arătat şeful producătorului de energie.

Doar două din cele 17 companii cu care Hidroelectrica avea contracte pe termen lung s-au opus majorării preţului, respectiv Electrocarbon şi Elsid. Un contract a fost stopat, iar pentru cel de-al doilea este pe rol un proces.

„În momentul în care s-au opus renegocierii, le-am spus că întrerup contractul. Ei au scos două ordonanţe prezidenţiale de la judecător prin care Hidroelectrica era obligată să continue contractul până la soluţionarea pe fond a cazului. Am contestat aceste ordine. O contestaţie am câştigat-o şi am oprit contractul, iar celălalt se derulează în continuare la preţul de anul trecut. Deci vă daţi seama ce ar fi însemnat să opresc toate contractele - am fi fost obligaţi să îngheţăm preţul la toate până la rezolvarea în instanţă", a arătat oficialul Hidroelectrica.

OPCOM nu este o soluţie pentru energia hidro

„Cazul ideal pentru Hidroelectrica sunt contractele pe termen foarte lung, cu posibilitate de creştere a preţului mai mare decât creşterea costurilor de producţie. Pentru noi, singura posibilitate de a obţine finanţare de la bănci sunt contractele pe termen lung, pentru că noi avem doar turbinele, nu şi apa", a explicat Mihai David.

Potrivit acestuia, Hidroelectrica nu a vândut niciodată energie sub costurile de producţie, aşa cum s-a vehiculat în ultimele zile la unele emisiuni televizare, cu excepţia contractelor reglementate, pentru populaţie.

David a mai spus că scoaterea la vânzare e energiei hidro pe bursa de specialitate OPCOM nu este o soluţie, pentru că pe OPCOM pot fi încheiate contracte pe maximum un an.

Alro - o excepţie

În ceea ce priveşte contractul cu Alro - pentru care fostul consilier prezidenţial Teodor Stolojan ar fi intervenit pentru ca producătorul de aluminiu să obţină energie hidro - , acesta a fost renegociat în acest an în sensul introducerii unei formule de preţ care ţine cont de cotaţiile internaţionale ale aluminiului.

În acest an, preţul din contractul cu Alro a variat între 100 şi 120 de lei pe MWh.

Alro Slatina este cel mai mare consumator de energie din România, iar electricitatea reprezintă o materie primă în procesul de producţie a aluminiului, adică circa o treime din costurile de producţie.

„Alro este printre puţinele lanţuri industriale pe care le mai are statul român. Nicăieri în lume industria de aluminiu nu e alimentată cu energie direct de pe bursă. 80% din energia oricărui producător de aluminiu din lume este hidro (cea mai ieftină - n.r.), altfel nu rezistă în piaţă", a mai spus David.

Vosganian a obligat Hidroelectrica să cumpere energie scumpă de la Paroşeni

În ceea ce priveşte poziţia fostului ministru al Economiei Varujan Vosganian, care a blamat într-o emisiune televizată existenţa contractelor pe termen lung în energie, David a arătat că şi fostul ministru liberal a obligat Hidroelectrica să semneze un contract pe termen lung în timpul mandatului său.

Este vorba de un contract semnat între Hidroelectrica şi termocentrala Paroşeni în 2008, potrivit căreia producătorul de energie hidro se obliga să cumpere timp de zece ani energie de la Paroşeni, pentru ca termocentrala să-şi poată asigura finanţarea necesară realizării investiţiilor de mediu, fără de care s-ar fi închis.

Preţul din acest contract este reglementat în prezent la 230 de lei pe MWh şi a crescut de la 180 de lei în 2008.

Hidroelectrica oricum este nevoită să cumpere energie termo, pentru a-şi completa cantităţile de energie contractate, mai ales în perioadele secetoase.

„Implicit, Vosganian recunoaşte că singurul mod de finanţare este contractul pe termen lung", a subliniat David.

Coşul pentru populaţie

Oficialul Hidroelectrica a mai arătat că populaţia nu plăteşte mai mult pentru energie din cauza contractelor pe termen lung ale Hidroelectrica.

Aceasta deoarece Hidroelectrica asigură o treime din consumul populaţiei la preţul de 72 de lei pe MWh, în timp ce coşul de energie pentru populaţie are un preţ de 157 de lei pe MWh.

„Cel mai mare efort pe care Hidroelectrica îl face în piaţă este să susţină coşul reglementat pentru populaţie, unde asigură patru TWh la 72 de lei pe MWh - sub costurile sale de producţie. Coşul pleacă de la suportabilitatea populaţiei. Întâi intră energia în cogenerare, apoi energia termo scumpă, complexurile energetice, energia nucleară, iar tot coşul se închide pe energia hidro. Adică Hidroelectrica primeşte diferenţa de preţ până la media de 157 de lei pe MWh, cât este acum preţul reglementat", a completat David.

Profit în creştere

Hidroelectrica a obţinut în primele nouă luni ale acestui an un profit brut de 414 milioane de lei, faţă de pierderea de 106 milioane de lei din aceeaşi perioadă a anului trecut, cauzată de perioadele de secetă. Profitul din perioada ianuarie-septembrie 2010 este de şase ori mai mare decât câştigul din întregul an 2009, de 65 de milioane de lei.

Profitul operaţional EBITDA s-a ridicat la 1,1 miliarde de lei în primele nouă luni, faţă de 396 de milioane de lei în aceeaşi perioadă din 2009.

Producţia de energie a fost de 14,9 TWh, faţă de 12 TWh în perioada ianuarie-septembrie 2009, datorită ploilor abundente din acest an.