De ce Ungaria poate să supravieţuiască fără bani de la FMI, iar România nu?

Vecinii de la Vest au închis uşa în nas reprezentanţilor  Fondului Monetar Internaţional(FMI), şi nu le-a păsat deloc. Ba, mai mult, au reuşit să se împrumute de pe pieţele financiare internaţionale. Ce-i drept, la costuri mai mari decât ar fi făcut-o de la FMI, precum România. Toţi oficialii unguri, în frunte cu premierul Viktor Orban, au transoformat ruperea înţelegerii cu Fondul, într-o luptă de „neatârnare”.

„Eliberarea” Ungariei de Fondul Monetar Internaţional este un pas înainte către autodeterminarea naţiunii, iar după ce actualul acord stand-by expiră în octombrie, Budapesta nu va mai fi legată de instituţia internaţională”, a declarat premierul ungar Viktor Orban.

Citeşte şi:
VIDEO Ungurii ne arată ce vine după deciziile anti-criză din România

Amnistia fiscală, soluţie italiană pentru România?

România este falită - Cum am lăsat să treacă două decenii de erori

„Lupta de clasă” în Ungaria

Şeful guvernului de la Budapesta a adăugat că problema salariului guvernatorului Băncii Centrale a Ungariei este o chestiune de suveranitate şi Uniunea Europeană (UE) sau FMI nu au niciun cuvânt de spus în această chestiune.

Ungaria trebuie să fie recunoscătoare celor de la FMI şi UE, pentru că au salvat ţara de la colaps financiar în 2008, însă au impus condiţii foarte dure, a dăugat el.

„Ungaria trebuie să fie recunoascătoare FMI că nu a lăsat ţara să urmeze soarta Greciei. Chiar dacă a impus condiţii foarte dificile, a oferit o alternativă la prăbuşire”, a spus premierul.

Acordul stand-by nu este un „cadou, ci un împrumut” cu dobândă, care expiră în octombrie, după care Ungaria şi FMI pot să meargă pe drumuri separate, a subliniat Orban.

Băsescu: "Dacă nu continuăm cu măsurile de austeritate şi în 2011 nu redresăm România"

Guvernul creşte taxele şi impozitele/ Vin preţuri nesimţite

Datoria externă a României s-a triplat în ultimii trei ani

Înţelegerea Ungariei cu FMI conţine două prevederi importante: plata împrumutului şi limitarea deficitului bugetar la 3,8% din PIB anul acesta.

„Creditul trebuie plătit şi va fi. După ce acordul va expira în octombrie, Ungaria nu va mai fi legată de FMI. Am considerat mereu înţelegerea ca o moştenire forţată. Nu cred că este normal ca economia Ungariei să nu stea pe propriile picioare”, a mai spus el.

Relaţia Ungariei cu UE este total diferită, a declarat Orban, iar UE va stabili un termen limită pentru toate ţările membre ale căror deficite depăşesc 3%.

„Vom reduce deficitul bugetar sub 3%. Întrebarea este când. Dar nu mai există criterii individuale. UE va stabili un termen limită pentru toate statele cu deficit excesiv”, a spus Orban.

FMI şi UE au renunţat în urmă cu două săptămâni la discuţiile cu guvernul ungar pentru evaluarea acordului de ajutor extern, după ce Ungaria au respins ideea adoptării a noi măsuri de austeritate, optând în schimb pentru taxarea suplimentară a băncilor şi plafonarea salariilor din sectorul public, inclusiv pe cele ale oficialilor băncii centrale.

Guvernul ungar a reuşit să obţină finanţări de pe piaţa internă, dar cu o dobândă mai mare decât cea aplicată de Fondul Monetar Internaţional. Uşurinţa cu care Ungaria a refuzat măsurile de austeritate şi sprijinul financiar al finanţatorilor externi se poate explica prin succesul vânzărilor de titluri de stat.

După ce acordul semnat de Ungaria cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi celelalte instituţii financiare a fost suspendat la jumătatea lunii trecute, iar virarea următoarei tranşe a fost amânată, Guvernul de la Budapesta s-a orientat spre pieţele externe în căutarea de finanţări.
taguri

Această strategie a avut succes, întrucât Ungaria a reuşit să-şi asigure deja finanţarea necesară pentru 2010, potrivit unui raport al Agenţiei Naţionale de Managemnet al Datoriilor. Lichidităţile necesare au fost obţinute prin emiterea de obligaţiuni guvernamentale denominate în moneda naţională cu randamente cuprinse între 5% şi 7%, în timp ce dobânda aplicată de FMI era, în medie, de 2,6%.


Ce se întâmplă la Bucureşti

Emil Boc, şeful Guvernului de la Bucureşti se chinuie să taie lefurile funcţionarilor publici, unele demne de companii de top internaţionale. Totuşi, la nicio lună de la intrarea în vigoare a reducerii, guvernanţii, în frunte cu ministrul Finanţelor, Sebastian Vlădesc şi cu cel al Economiei, Adriean Videanu, declară că de anul viitor salariile bugetarilor ar putea reveni pe plus.


Acceptarea banilor de la FMI, în timp ce Ungaria respinge ajutorul Fondului, pare să fi marcat România ca o ţară cu probleme, potrivit Financial Times (FT), care comentează eşecul Ministerului de Finanţe de la Bucureşti de a vinde obligaţiuni din cauza randamentelor ridicate cerute de investitori.

Ministerul Finanţelor a respins ofertele pieţei, deoarece investitorii cereau randamente de peste 8%, cu aproape un punct procentual peste actualul randament. Acceptarea de către România a banilor de la Fondul Monetar Internaţional pare să aibă efectul opus, marcând ţara ca una cu probleme, ceea ce ar putea explica de ce Ungaria continuă să respingă ajutorul Fondului.

Ministerul Finanţelor de la Bucureşti a refuzat, joi, toate ofertele băncilor la licitaţia pentru obligaţiuni de stat de tip benchmark cu scadenţa la trei ani, fiind a patra operaţiune consecutivă respinsă pentru titlurile cu această maturitate.Valoarea indicativă a emisiunii a fost de 300 de milioane lei.

În ultima perioadă Ministerul Finanţelor a vândut constant pe piaţa internă titluri de stat sub valoarea programată, în condiţiile în care a încercat să menţină randamentul sub 7%. Ofertele care au depăşit acest nivel au fost respinse.

Statul, atent numai la FMI

România „se bate” pentru noi investiţii străine cu Polonia, Bulgaria, Cehia și Ungaria şi în prezent nu are o situație atât de bună comparativ cu aceste state, a declarat președintele executiv al BCR, Dominic Bruynseels.

„Oamenii văd oportunități și în alte state din UE. De exemplu, investitorii se uită la state precum Polonia, care nu a intrat în recesiune. Dacă au dolari disponibili, investitorii se uită la România, dar în comparaţie cu Polonia, Bulgaria, Ungaria și Cehia stăm mai prost”, a spus șeful BCR.

În ceea ce privește absorţia de fonduri europene, Bruynseels a arătat că Guvernul a întâmpinat unele dificultăți, iar atenția autorităţilor a fost distrasă.

„Am lucrat, recent, în cadrul Consiliul Investitorilor Străini pentru a promova un plan de iniţiative pentru revigorarea creşterii economice în România. În mod cert atenţia Guvernului a fost îndreptată către FMI şi aprobarea celei de-a şasea tranşe. Sper că atunci când ne întoarcem din vacanţă, în septembrie, vom avea nu numai dialog, ci şi nişte acţiuni”, a spus şeful BCR.

El a explicat că în ceea ce priveşte proiectele private cofinanţate din fonduri europene există lipsă de capital a antreprenorilor.

„Obrăznicia băncilor”
În ceea ce privește declaraţiile preşedintelui executiv al Erste Bank, Andreas Treichl, legate de faptul că România a absorbit doar 38 milioane de euro din 35 miliarde de euro disponibile, Bruynseels a spus că şeful grupului austriac este frustat în legătură cu proiectele mari cofinanțate din fonduri europene.

„Dacă guvernul ar vrea să facă ceva, ar putea să o facă. Dacă ai voinţa poţi achiziţiona capacitatea”, a continuat Bruynseels. Totodată, şeful BCR a menționat că situaţia economică din România este una dintre cele mai dificile dintre țările în care activează grupul austriac Erste.

Referitor la declarațiile președintelui Traian Băsescu privind „obrăznicia” băncilor, Bruynseels a spus că deficitul bugetar e o problemă de venituri și cheltuieli ale Guvernului și nu are nimic de-a face cu băncile.

România, care a fost pusă în situaţia de a face şi ea reduceri drastice ale cheltuielilor bugetare, a decis prin intermediul guvernului Boc să reducă salariile de-a valma, nediferenţiat, în sectorul bugetar. Ungaria a decis să nu opereze reduceri în sectoarele sănătăţii şi educaţiei, ci doar unde schema de funcţionari era supraîncărcată. Mai mult decât atât, guvernul Ungariei a decis să nu se atingă de pensii. Totuşi, la vecinii noştri cota TVA este de 25%, una dintre cele mai ridicate din Uniunea Europeană.

Părerea specialistului
Analistul financiar Dragoş Cabat, consideră că principalul avantaj al Ungariei, în comparaţie cu România, este abordare mai antreprenorială faţă de mediul de afaceri. „Dacă pe corabia ungară echipajul luptă cu furtuna, chiar cu riscul de a scufunda vasul, pe corabia românească nimeni nu face nimic, iar vasul este în totalitate la discreţia valurilor şi a vântului”, conchide Cabat.

Un alt punct pozitiv al ungurilor, în opinia sa, este programul de austeritate bugetară, iniţiat chiar din 2006. „Ungaria a avut de înfruntat nenumăraţi ani de austeritate bugetară, practic începând cu 2006, şi a avut în 2009 o scădere economică de 6%, în mare parte din cauza îndatorării excesive a ţării”, susţine Cabat.