Davos: niciun mic dejun fără China

Statul chinez a făcut obiectul majorităţii întâlnirilor la Forumul Economic Mondial de la Davos. Pregătiţi, asiaticii au venit cu cea mai mare delegaţie. Fie că s-a vorbit despre comerţ, subvenţii sau cursuri valutare, China a fost cu siguranţă capul de afiş al acestei ediţii.

Citiţi şi: Viitorul economiei, stabilit la Davos

La Forumul Economic Mondial (WEF) de la Davos, Elveţia, nu s-au semnat tratate comerciale sau pacte între state. Cu toate acestea, deciziile luate acolo conturează direcţia în care economia mondială se va îndrepta în următorul an. Peste 2.500 de participanţi - şefi de state şi de guverne, preşedinţi şi CEO ai marilor bănci şi ai marilor companii, miniştri de Finanţe şi guvernatori de bănci centrale - au discutat despre dificultăţile cu care se confruntă economia mondială şi au încercat să schiţeze paşii care trebuie parcurşi pentru a accelera revenirea.

Cea de-a 41-a ediţie a WEF a luat ieri sfârşit. Întâlnirile la nivel înalt şi conferinţele ţinute de participanţi au pus accentul pe nevoia de cooperare şi o mai bună coordonare a politicilor economice şi a strategiilor naţionale. De pe agenda WEF 2011 nu au lipsit subiecte delicate precum criza datoriilor suverane din Europa, politica monetară a Chinei şi măsurile de stimulare a economiei luate de Statele Unite ale Americii. Cu toate acestea, chiar tema centrală sub care s-au reunit toate dezbaterile - „Norme comune pentru noua realitate" - lasă să se întrevadă punctul-cheie al discuţiilor: criza mondială, abilitatea unor state de a o evita şi revenirea „în două viteze" (avans economic puternic al statelor emergente şi creştere economică sub aşteptări în ţările dezvoltate), care au dus la reorganizarea ierarhiilor la nivel mondial.

REORGANIZARE ŞI LA FORUMUL ECONOMIC

Delegaţia americană prezentă la Davos a preferat să nu iasă prea mult în evidenţă, exact cum anunţau analiştii încă de la început. Conduşi de Timothy Geithner, secretarul Trezoreriei SUA, americanii nu au participat la întâlniri ca în alţi ani. De cealaltă parte, China a avut cea mai amplă delegaţie prezentă la WEF.

„Moneda chineză este un subiect atât de fierbinte încât delegaţia nu a lipsit de la nicio întâlnire de la micul dejun", titrează „The Wall Street Journal". Iar asta spune multe, având în vedere că majoritatea reuniunilor importante de la Davos au loc la micul dejun. De fapt, se obişnuieşte chiar ca personalităţile să se întâlnească pentru a lua masa în văzul altor persoane (care cumpără bilete pentru a viziona ­evenimentul).

Statul asiatic a făcut obiectul multor dezbateri, de la corectitudinea politicilor sale de încurajare a exporturilor prin menţinerea cursului scăzut al yuanului (moneda naţională a Chinei) până la statutul său la nivel mondial.

Astfel, participanţii la o întâlnire care a avut loc chiar în prima zi a Forumului (la care a fost prezent şi reputatul economist Nouriel Roubini) s-au întrebat dacă, în contextul în care China a devenit a doua putere economică din lume, mai poate fi numită ţară emergentă. În ceea ce priveşte cursul yuanului, Beijingul a aflat un aliat surprinzător. Joseph Stiglitz, laureat al Premiului Nobel pentru Economie, susţine că retorica SUA prin care cere aprecierea yuanului „trădează mentalitatea unei superputeri care îşi pierde din forţă".

STATELE EMERGENTE AU PÂINEA ŞI CUŢITUL

Urmând tendinţa stabilită în 2010, când ţările în curs de dezvoltare au căpătat mult mai multă influenţă la nivel mondial, la Davos, statele dezvoltate au fost nevoite să le ceară acestora mai multe compromisuri.

Reprezentanţii SUA şi UE au solicitat negociatorilor Braziliei, Chinei şi ai Indiei să fie mai deschişi către încheierea unui pact comercial mondial. Sâmbătă, miniştrii pentru Comerţ din peste 20 de state s-au întâlnit, avertizând puternicele economii emergente că noul lor statul atrage după sine şi mai multe responsabilităţi.

Ron Kirk, reprezentantul pentru Comerţ al SUA, a declarat că India, Brazilia şi China au crescut considerabil faţă de acum zece ani, când au început discuţiile privind comerţul, iar acum este timpul ca acestea să-şi asume o „responsabilitate corespunzătoare", informează „The Wall Street ­Journal".

Karel De Gucht, comisarul european pentru Comerţ, a condus o întâlnire informală dintre reprezentanţii SUA, UE, Brazilia, India, China, Japonia şi Australia. După această reuniune, comisarul european a declarat că aceste şapte părţi au decis să finalizeze un acord comercial până în iulie. Într-un interviu, Karel De Gucht a declarat că noua înţelegere ar trebui să limiteze subvenţiile pe care Guvernul de la Beijing le acordă exportatorilor autohtoni.

UE PROMITE MAI MULT SPRIJIN STATELOR

Ollie Rehn, comisarul european pentru Afaceri Monetare, a declarat că guvernele din zona euro vor lucra pentru consolidarea Fondului European pentru Stabilitate Financiară. Practic, deşi nu a spus nimic despre o eventuală suplimentare a acestui fond, a precizat că împrumuturile vor fi acordate mult mai uşor.