Datoriile private, risc major pentru economie

Criza datoriilor de stat a eclipsat un pericol mult mai serios pentru stabilitatea economiei europene: nivelul uriaş de îndatorare a cetăţenilor şi a companiilor.

În pragul unei noi recesiuni, Europa trebuie să-şi mute atenţia de la datoria publică a Greciei către un alt factor de risc, unul mult mai serios, spun economiştii. Datoriile cetăţenilor şi cele ale companiilor au potenţialul de a destabiliza întreaga economie europeană, avertizează aceştia.

Supraîndatorarea nu mai este o problemă limitată la periferia Uniunii Europene. State din „inima" zonei euro, precum Danemarca, Suedia şi Olanda au probleme cu nivelul datoriei private, cea deţinută de cetăţeni şi  de companiile autohtone. Nivelul depăşeşte lejer pragul de 160% din PIB, limita impusă de Comisia Europeană pentru datoria privată. 

Recesiunea creşte creditele neperformante

Astfel, în contextul reintrării în recesiune (cele mai recente date arată că economia zonei euro s-a contractat în primele trei luni ale anului pentru al doilea trimestru consecutiv), efectuarea serviciului datoriei se va dovedi o provocare pentru tot mai mulţi cetăţeni, iar ponderea creditelor neperformante va începe să crească.

Exact ca în cazul datoriilor publice, când riscul de stat a fost transferat asupra băncilor care împrumutaseră guvernele, vom asista la acelaşi proces, dar în sens invers. Sistemul bancar, şi-aşa deosebit de fragil, s-ar putea confrunta cu o lipsă acută de lichidităţi şi ar putea apela la guverne pentru a le ajuta.

În cazul Olandei, primul factor de risc este nivelul datoriei persoanelor fizice, care a crescut cu o rată anuală de 7% începând din 2000. „Din punctul meu de vedere, creditele ipotecare reprezintă una dintre cele mai mari vulnerabilităţi ale economiei olandeze", a spus Klaas Knot, guvernatorul băncii centrale a statului, citat de Reuters. 

Îndatorarea, bună pentru economie

Până la un punct, îndatorarea nu doar că favorizează creşterea economică, ci este chiar vitală pentru finanţarea acesteia. Însă este posibil ca, în unele cazuri, să fie vorba de supraîndatorare, cu potenţiale efecte adverse. Potrivit Comisiei Europene, 15 dintre cele 27 de state comunitare au un nivel al datoriei private ce depăşeşte pragul de 160% din PIB. În fruntea acestora se află Irlanda, a cărei datorii private se ridică la 341% din PIB.

Un raport recent al Băncii Reglementelor Internaţionale („banca centrală a băncilor centrale") arată că, atunci când datoria publică a unui stat se ridică de la 85% la 95% din PIB, ritmul de creştere economică ar putea scădea cu mai bine de 0,1 puncte procentuale. „O implicaţie clară a acestor rezultate este că problema datoriilor cu care se confruntă economiile avansate este mult mai gravă decât credeam", spun autorii raportului Băncii Reglementelor Internaţionale (BIS), conduşi de economistul-şef al instituţiei, Stephen Cecchetti.

„Singura cale este să economisim mai mult"

„Eforturile din prezent se concentrează pe creşterea costurilor creditării şi limitarea accesului la finanţare pentru persoanele care nu prezintă suficiente garanţii. Poate că ar trebui să mergem mai departe, să reducem subvenţiile guvernamentale şi tratamentul preferenţial faţă de datoria privată. Până la urmă, singura cale de a ieşi din această situaţie este să economisim mai mult", se arată în raportul BIS.

Cu toate că povara datoriei private este îngrijorător de ridicată în o mare parte din ţările comunitare, pieţele se concentrează cu precădere asupra acelor ţări care au fost fie salvate prin împrumuturi de urgenţă de la FMI şi UE sau a celor care întâmpină greutăţi în a se împrumuta de pe pieţele de obligaţiuni.

Să luăm exemplul Spaniei. Datoria publică se ridică numai la 61% din PIB, care s-a dublat însă de la izbucnirea crizei. Nivelul datoriei private este însă sufocant: 227% din PIB. Economiştii spun chiar că acesta este adevăratul motiv pentru care pieţele „pedepsesc" Spania cu randamente uriaşe. Creşterea este singura garanţie că datoria este sustenabilă. Cum în zona euro nu se poate pune problema de creştere economică, îngrijorările investitorilor sunt cât se poate de legitime.