Cursul de schimb aleargă spre 3 lei/euro, economia începe să gâfâie

Ieri, cotaţia la BNR a monedei europene a fost stabilită la 3,3306 lei/euro, cel mai mic nivel din noiembrie 2002 încoace În economie, problemele de respiraţie se cheamă deficit de

Ieri, cotaţia la BNR a monedei europene a fost stabilită la 3,3306 lei/euro, cel mai mic nivel din noiembrie 2002 încoace

În economie, problemele de respiraţie se cheamă deficit de plăţi. Potrivit ultimului raport al Băncii Mondiale, România a fost, în 2005, pe locul 12 în lume în clasamentul ţărilor care cheltuie mai mult decât încasează. Dacă leul continuă să crească, fără acoperire, avem toate şansele să intrăm în top 10. O antiperformanţă cu consecinţe care vor fi foarte greu de gestionat - inflaţie şi recesiune.

Luni, zlotul polonez se aprecia de la 3,84 la 3,8248 unităţi faţă de euro, pentru că investitorii de portofoliu au reacţionat pozitiv la ştirea că deficitul de cont curent (deficitul de plăţi) pe februarie era de doar 424 milioane de euro, faţă de 800 de milioane, cât se aşteptau. Ştirea cu adevărat "incredibilă" era că exporturile au crescut atât de repede, încât au ajuns cu numai 60 de milioane de euro sub nivelul importurilor.

Ştirea este cu adevărat pozitivă, mai ales într-o ţară care se confruntă de asemenea cu deficite cronice şi este pe locul 15 în clasamentul amintit al Băncii. Luni, leul nostru era cotat la 3,3363 unităţi/euro, apreciere cu 0,2% faţă de vineri. Ieri, cursul leului a continuat să scadă, la 3,3306. La fel şi cursul zlotului, la 3,8231.

Deficitul de cont curent duce la scăderea investiţiilor

Dar dacă la polonezi mai poţi găsi explicaţii de natură psihologică (care funcţionează cel mai bine în economie), la români chiar nu s-a întâmplat nimic euforic în ultimele zile, încât leul să se întărească mai repede decât zlotul.

Explicaţia cea mai plauzibilă - oferta mare de valută rămasă în ţară după întoarcerea lucrătorilor români din străinătate, de Paşte - arată Florin Câţu, economistrul-şef al ING România.

Analistul se aşteaptă chiar ca această apreciere să continue în următoarele luni, chiar până la 3 lei prin luna august. De altfel, ieri, pe piaţa interbancară, euro s-a schimbat chiar şi la 3,28 lei. Cu toate acestea, devine tot mai greu de crezut că leul va mai continua mult cursa nebună a aprecierii, pe care o duce de câţiva ani. Şi asta pentru că economia va începe să gâfâie.

Deja întărirea leului a afectat simţitor ritmul exporturilor, arată Florin Câţu. Creşterea anuală în 2006 a fost de 16%, iar, după datele de la începutul anului, ritmul s-a redus la 13%. Evident, importurile au crescut mult mai repede şi, după două luni, deficitul comercial a ajuns la 2,56 miliarde de euro, cu 83,3% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut. Aceasta se repercutează în creşterea deficitului de cont curent (diferenţa dintre intrările şi ieşirile de capital din ţară). Şi "cred că deficitul de cont curent a ajuns la <> , de la care începe să-şi arate efectele negative" - arată analistul.

Iar principalul efect pare să fie, în acest moment, reducerea intrărilor de capital din afară. Semnele încep să se vadă - la ultimele licitaţii ale Ministerului Finanţelor, investitorii au cerut primă de risc mai mare, ţintind un randament de 7,5%. Aşa se întâmplă când investitorii simt că economia începe să devină vulnerabilă. Iar despre vulnerabilitatea economiei au început să vorbească explicit atât Banca Mondială, cât şi FMI. Şi dacă nu găsesc randamente care să le acopere riscurile, se duc în altă parte, unde raportul risc-randament este mai bun. Şi nu trebuie să caute prea mult: în Ungaria, ar găsi 7,75%, iar în Brazilia ... 12%.

Umbrela salvatoare - reducerea consumului

Există evident şi riscul ca investitorii "migratori" prezenţi să-şi ia banii şi să plece în altă parte. Partea "bună" aici este că majoritatea plasamentelor s-au făcut pe piaţa imobiliară şi nu pot să vândă "peste noapte".

Pe principiul dominoului, dacă scad intrările de valută, leul se reîntoarce la devalorizare (poate chiar bruscă), cresc presiunile inflaţioniste şi premisele pentru o recesiune economică.

"Deocamdată încă nu ne dăm seama de această perspectivă. Suntem încă într-o stare de optimism, o anumită inerţie după euforia intrării în UE", adaugă analistul. Sau, cu o imagine plastică, suntem ca acrobatul care s-a aruncat din avion. Nu ştie dacă pluteşte, planează sau a început să se prăbuşească. În orice caz, e momentul să deschidă paraşuta".

Soluţiile de salvare nu lipsesc, dar e clar că vor reduce din plăcerea zborului. Trebuie deschise umbrele care reduc consumul, ceea ce înseamnă îngheţarea salariilor, reducerea cheltuielilor bugetare, renunţarea la deficit bugetar...

10% din PIB

Deficitul de cont curent, estimat în 2007. Stăm mai bine decât Letonia, cu 21%, am putea spune. Dar problema apare raportând suma în valoare absolută, peste 10 miliarde de euro, la investiţiile directe care intră în economie, în afaceri luate "de la zero". Potrivit ultimului raport al BNR, acestea acopereau în ianuarie numai 51% din deficit.