Cum vor ieşi judeţele României din criză
0Creşterea economică a ţării va fi diferită de la o regiune la alta, oscilând între un minimum de 0,6% (Giurgiu) şi un maximum de 2,5% (Cluj) în acest an, potrivit estimărilor oficiale. „Adevărul“ vă prezintă harta evoluţiei Produsului Intern Brut şi a salariului mediu net din fiecare judeţ, estimat pe 2011, realizată pe baza prognozelor oficiale.
Fenomenul stagflaţiei în UE: cel mai bun exemplu, România
INFOGRAFIE Cum a schimbat criza faţa Uniunii Europene: vezi datoriile statelor UE
Cele mai „harnice" judeţe din punctul de vedere al creşterii economice se regăsesc în centrul ţării, iar cele mai „leneşe" - în nord-vestul şi sud-estul ţării, reiese din datele privind evoluţia principalilor indicatori economici în profil teritorial, centralizate de Comisia Naţională de Prognoză (CNP). Mai exact, judeţele Cluj, Argeş, Sibiu, Braşov şi Ilfov vor avea, potrivit CNP, cea mai rapidă creştere economică, respectiv ieşire din criză, în 2011, adică un avans al PIB de peste 2%. De cealaltă parte, cu cea mai lentă creştere economică (sub 1% în acest an), se regăsesc judeţele Giurgiu, Satu Mare, Sălaj, Covasna, Bihor şi Ialomiţa. Celelalte judeţe ale ţării vor avea creşteri medii sau temperate, cu un avans al PIB de 1,5% până la 2%, respectiv de 1% până la 1,4%.
Motoarele creşterii: consumul şi producţia
Ce au în comun judeţele care apar pe harta noastră cu o posibilă ieşire rapidă din criză? Analistul economic Ilie Şerbănescu spune că „din păcate" consumul susţinut de puterea de cumpărare relativ ridicată din aceste judeţe ar fi motorul creşterii şi, în acelaşi timp, „din fericire", producţia destinată exportului. „Modelul nostru economic este bazat, din păcate, pe consum din import. Aşa se face că puţinele judeţe cu creştere rapidă sunt şi cele care produc pentru export, dar acestea nu pot trage în sus întregul ansamblu. La Cluj şi Argeş vorbim, de fapt, despre Nokia şi, respectiv, Dacia, iar în celelalte judeţe se regăsesc companii multinaţionale care produc în România pentru export. Dar numai cu atât nu se îmbunătăţeşte semnificativ media naţională", a declarat Ilie Şerbănescu pentru „Adevărul".
Salarii mai mici decât pensiile
Analistul economic a mai arătat că Bucureştiul, care cântăreşte cel mai mult în economie, are o posibilă creştere de numai 1,5% (potrivit CNP) pentru că atât îi permite consumul. „Analiza aceasta regională este destul de alterată din cauză că la Bucureşti se raportează totul, şi asta distorsionează imaginea de ansamblu. Inclusiv marii contribuabili sunt arondaţi Fiscului de la Bucureşti, indiferent unde îşi au sediul în ţară". În fine, referitor la judeţele cu cea mai înceată creştere economică posibilă, Ilie Şerbănescu arată că „în multe din aceste zone salariul mediu este mai mic chiar şi decât pensia medie", ceea ce înseamnă o putere de cumpărare redusă şi, prin urmare, un consum redus. Şi investiţiile străine reprezintă un important motor de creştere, mai ales că „în România capitalul străin dictează, restul economiei nu prea are cu ce să crească", a conchis analistul economic.
Discrepanţe mari între regiuni
Judeţele României se diferenţiază şi prin veniturile exprimate în PIB/cap de locuitor. Maximul se regăseşte la Bucureşti, cu un PIB de 15.143 de euro/cap de locuitor estimat pentru 2011, iar minimul - la Botoşani: 2.804 euro. Locuitorii cu venituri de peste 7.000 de euro se regăsesc şi în judeţele cu cea mai rapidă ieşire din criză, dar hărnicia, nu e neapărat apanajul celor „bogaţi" din punct de vedere statistic.
Bucureştiul, Timişul şi Constanţa sunt cele mai bune exemple, din acest punct de vedere: creşterea lor economică este doar una medie (1,5%-1,9%), chiar dacă veniturile per capita sunt printre cele mai mari din ţară (7.110 euro/capita la Constanţa, respectiv 8.697 de euro/capita la Timiş). În schimb, zonele sărace, cu PIB/capita sub 4.000 de euro, sunt şi cele cu creştere economică redusă, respectiv ieşire dificilă din criză. La nivel naţional, CNP estimează o creştere economică de 1,5% în 2011 şi o majorare cu 5,2% a salariului mediu net, până la 1.472 de lei lunar.
Daţi click pe INFOGRAFIE pentru imaginea mărită:
O ieşire strict statistică
Chiar dacă datele statistice referitoare la trimestrul I nu au apărut încă, oficialităţile se jură că primele trei luni din acest an marchează ieşirea din recesiune. La nivelul populaţiei însă, ieşirea din criză va veni abia la anul.
Consiliul fiscal: trendul de revenire nu e chiar sigur
România nu a ieşit încă din recesiune, iar tendinţa pozitivă din ultimul trimestru al anului trecut trebuie să fie confirmată de datele ulterioare, a declarat preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru (foto). El nu este sigur însă că revenirea economică a început. „Ştim că 2010 a fost un an greu la nivel economic. Economia a avut anul trecut o evoluţie mai bună decât aşteptările iniţiale, care indicau o contracţie de 1,9% din PIB. Totuşi, economia României încă nu a ieşit din recesiune. E greu de spus dacă acel plus 0,1% din ultimul trimestru reprezintă începutul unei tendinţe de recuperare. Tendinţa trebuie să fie confirmată de evoluţiile viitoare", a declarat Ionuţ Dumitru. „Trendul de revenire economică probabil că a început, dar nu putem spune cu certitudine asta", a conchis Dumitru.
"Puţinele judeţe cu creştere rapidă sunt şi cele care produc pentru export, dar acestea nu pot trage în sus întregul ansamblu."
Ilie Şerbănescu
analist economic
Românii nu cred că vom depăşi prea curând recesiunea
La cumpărături, românii sunt din ce în ce mai prudenţi Foto: Marius Coman
Peste jumătate dintre români se aşteaptă ca actuala criză economică să continue încă doi până la cinci ani şi 92% din populaţie anticipează creşteri de preţuri în acest an, potrivit unui studiu realizat de firma de cercetare a pieţei ISRA Center.
Există şi o categorie a „pesimiştilor extremi", care consideră că durata crizei va fi mai mare de cinci ani (10% din respondenţii oraşelor cu peste 50.000 de locuitori). În schimb, doar 5% sunt optimişti, spunând că văd ieşirea României din criza economică în mai puţin de un an, se arată în studiu.Locuitorii din Muntenia sunt cei mai pesimişti, atât în ceea ce priveşte durata crizei economice, cât şi aşteptările legate de creşterea preţurilor. La polul opus se situează persoanele din Moldova, mai încrezătoare în situaţia economică.
„Interesant este că nu se observă diferenţe în ceea ce priveşte încrederea în viitor în funcţie de venitul participanţilor la studiu. Atât cei cu venituri mai reduse, cât şi cei cu venituri mai mari sunt aproape la fel de puţin încrezători în ceea ce priveşte situaţia economică a ţării", precizează ISRA Center.
Mai multe promoţii
Studiul mai relevă că majoritatea respondenţilor se aşteaptă la amplificarea acţiunilor de marketing, cum ar fi un număr mai mare de reclame, de promoţii sau oferte speciale. De asemenea, românii se mai aşteaptă la lansarea de ambalaje mai mici pentru produsele de larg consum, dar nu şi la creşterea diversităţii produselor pe piaţa românească. ISRA Center a fost înfiinţată în anul 2001, cu capital israelian. Anul trecut, firma a devenit reprezentant exclusiv în România al reţelei internaţionale de companii independente de cercetare de piaţă IriS.
92% din români se aşteaptă la scumpiri care vor întârzia ieşirea din criză în anul 2011.
Salariile vor creşte cu cel mult 9,2% în 2011
Pragul de 2.000 de lei al salariului mediu net va fi depăşit doar de bucureşteni Foto: Adevărul
Din datele Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP) reiese că în acest an locuitorii din fiecare judeţ vor beneficia de o anumită creştere a salariului, însă gradul de majorare va fi diferit de la o zonă la alta. Potrivit CNP, locuitorii din Caraş Severin vor avea parte de maximul naţional al creşterii salariului mediu net, de la 1.223 de lei în 2010 la 1.335 de lei în 2011, adică un plus de 9,2%. Locuitorii din Harghita vor ocupa locul secund în topul creşterilor salariale, media judeţeană a câştigului lor net urcând cu 7,8% până la 1.189 de lei.
La polul opus, cu cea mai timidă creştere a salariilor, ar putea fi locuitorii judeţului Neamţ. Ei vor câştiga doar cu 3% mai mult în acest an faţă de 2010, înregistrând o medie judeţeană de 1.115 lei lunar. Creşteri mai mici se vor mai regăsi, potrivit CNP, şi în Sălaj (3,3%, până la 1.194 de lei lunar) şi în Bistriţa Năsăud (3,9%, până la 1.158 de lei lunar).
Regiunea cu cea mai mare creştere a salariului mediu net va fi Vestul, cu 6,5% în 2011 faţă de 2010, până la 1.399 de lei lunar. În schimb, în regiunea Nord-Vest se vor regăsi cele mai mici creşteri salariale, cu 4,3%, până la 1.216 lei lunar. Doar bucureştenii vor depăşi în acest an pragul de 2.000 de lei la salariu, în urma unei creşteri medii de 6%.
Se încarcă comentariile...
