Adevarul.ro

Cu o investiţie iniţială de aproximativ 30.000 de euro, îţi poţi deschide o ciupercărie care să-ţi aducă o cifră de afaceri anuală de peste 10.000 de euro. Cultivatorii de ciuperci din România se plâng că piaţa de desfacere aparţine în prezent intermediarilor şi că sunt obligaţi să se rezume doar la pizzerii, târguri şi magazine mici.

Afacerea cu ciuperci a luat amploare în România în ultimii ani datorită ratei profitabilităţii de care are parte investitorul. Însă, chiar dacă investiţia este accesibilă şi efortul depus într-un asemenea business este relativ mic, deschiderea unei ciupercării necesită o răbdare de fier şi cunoştinţe în domeniu.

„Este o afacere care presupune destul de multe riscuri, mai ales din cauza intermediarilor, mai mult sau mai puţin avizaţi, acceptaţi tacit, inclusiv de marile magazine", explică Nicolae Snagoveanu, un producător de ciuperci din Capitală.

Bucureşteanul s-a decis în 2007 să investească într-o mică ciupercărie de aproximativ 280 de metri pătraţi, care să producă ciuperci din specia „Pleurotus Ostreatus", „buretele de fag" cum este numită în popor. S-a documentat, şi-a calculat bugetul disponibil şi, într-un final, a dat startul afacerii. Investiţia iniţială s-a ridicat la aproximativ 20.000 de euro, bani destinaţi amenajării construcţiei şi dotării cu aparatură tehnică. Din această sumă, 60% au fost fonduri proprii, 30% fonduri europene nerambursabile şi 10% împrumuturi. Însă dotarea iniţială cu aparatură tehnică s-a dovedit ineficientă. Astfel, Snagoveanu a fost constrâns să mai investească încă 10.000 de euro pentru modernizarea ciupercăriei.

De cealaltă parte, în Iaşi, Dumitru Chiroşca, un alt producător de ciuperci, a investit în afacerea sa, în 2009, o sumă mult mai mare, aproximativ 120.000 de euro.

Intermediarii, principala problemă

Faţă de Snagoveanu, acesta cultivă ciuperci din specia „Champignon" şi se laudă cu o ciupercărie amplasată în două tuneluri de câte 700 de metri cubi fiecare. De asemenea, piaţa de desfacere invadată de intermediari reprezintă şi pentru cultivatorul din Iaşi una dintre principalele piedici. De aceea, acesta se axează în principal pe vânzări către restaurante, pizzerii şi magazine alimentare. Atunci când producţia înregistrează un exces în anumite perioade ale anului, ieşeanul vinde ciupercile pe piaţa liberă. „Nu putem să dezvoltăm afacerea atât cât ne dorim din cauza imposibilităţii de a pătrunde în marile supermarketuri. Acestea impun nişte condiţii care conduc la creşterea preţului produsului la raft şi pe care îl resimte ultimul cumpărător", explică producătorul.

Problemele celor doi investitori români în ciupercării sunt aceleaşi, chiar dacă afacerile dezvoltate de ei au dimensiuni diferite. În timp ce Nicolae Snagoveanu vinde anual ciuperci în valoare de 7.000 de euro, cu o rată a profitabilităţii de 25%, Dumitru Chiroşca înregistrează o cifră de afaceri de aproximativ 90.000 de euro, din care profitul este de 12-15%.

O afacere prosperă în plină criză

La Cluj însă, problema intermediarilor dispare. „Am vrut să evit problema intermediarilor de la bun început", explică Augusta Mureşan, un producător de ciuperci din Cluj. Aceasta a început să cultive ciuperci „Pleurotus" în urmă cu opt ani. Iniţial a investit aproximativ 2.000 de euro într-o seră de 100 de metri pătraţi, după care a hotărât să-şi dezvolte afacerea şi a mai investit, în decursul a patru ani, aproximativ 20.000 de euro.

Acum, suprafaţa cultivată se întinde pe aproximativ 300 de metri pătraţi, pe trei niveluri. Augusta Mureşan se laudă că afacerea sa nu a resimţit criza, ba chiar că a vândut în fiecare an mai bine decât în cel precedent. Clujeanca vinde ciupercile într-un angro din oraş, pe care îl aprovizionează în fiecare dimineaţă. De asemenea, familia Mureşan deţine şi un magazin, special amenajat pentru vânzarea ciupercilor. Augusta Mureşan înregistrează o rată a profitabilităţii de aproximativ 40%.

Avize necesare pentru o ciupercărie:

- Pentru construcţie tuneluri (cele mai greu de obţinut);

- Sanitar-Veterinare;

- De prevenire şi stingere a incendiilor (PSI);

- De mediu;

- De la Direcţia de Sănătate Publică (DSP);

- Certificat de producător agricol;