Cum să faci bani cu Strategia Dunării

Atunci când elaboraţi un proiect pentru finanţare europeană, demonstraţi că implementarea sa are şi un impact în regiunea Dunării şi veţi avea mai multe şanse. Strategia Dunării nu apare distinct în bugetul UE, dar există alte canale de finanţare prin care putem avea acces la fonduri de aproape 50 de miliarde de euro.

„Unde sunt banii Uniunii Europene şi cum putem ajunge noi la ei?" este întrebarea pragmatică după care se ghidează toţi cei preocupaţi de accesarea fondurilor comunitare.

Câteva răspunsuri posibile pentru această preocupare au fost conturate zilele trecute, în cadrul „Alba Iulia Business Forum" - o importantă reuniune a oficialităţilor centrale, regionale şi locale (peste 150 de delegaţi) din ţările spaţiului dunărean, având ca temă implementarea Strategiei UE de dezvoltare pentru macroregiunea Dunării.

În primul rând, trebuie spus că Strategia Dunării nu este în sine un program european cu finanţare din bugetul multianual al Uniunii Europene (în sens clasic), ci un document programatic pe baza căruia pot fi elaborate proiecte de dezvoltare în ţările riverane scăldate de apele bătrânului fluviu.

Asta înseamnă că se pot elabora proiecte generale de accesare a fondurilor clasice europene la care, pe lânga finanţarea structurală, se pot adăuga surse alternative de bani, cu condiţia demonstrării impactului dunărean.

„În măsura în care aduceţi un proiect - turistic, cultural sau de infrastructură - şi demonstraţi că el are relevanţă pentru Strategia Dunării, aveţi un avantaj competitiv în raport cu alte proiecte puse în balanţă", a explicat Leonard Orban, consilier prezidenţial pentru afaceri europene.

El a arătat că printre posibilele surse alternative de finanţare pentru astfel de proiecte se numără împrumuturile atrase de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) sau de la Banca Europeană de Investiţii (BEI).

De exemplu, a arătat Orban, pentru finanţarea Canalului Dunăre-Bucureşti (nominalizat ca posibil proiect prioritar în cadrul Strategiei Dunării - n.n.), o parte din bani ar putea veni pe canalele clasice, din fonduri structurale, iar restul - din sursele alternative.

Dar nu numai regiunile sau judeţele riverane Dunării pot aplica în cadrul Strategiei (ca dovadă, organizarea la Alba Iulia a forumului dedicat acesteia), ci cele de pe întreg teritoriul ţărilor din spaţiul dunărean.

„Important este că, la elaborarea proiectului, să se demonstreze impactul acestuia pentru dezvoltarea în context dunărean", a arătat Orban.

AVANTAJE LA Proiectele transfrontaliere

 Prezent la forumul de la Alba Iulia, fostul premier Theodor Stolojan a arătat că Dunărea este „o înzestrare naturală pe care România nu o poate fructifica, deoarece aceasta constituie, în cea mai mare parte a lungimii sale, o linie de frontieră".

De aceea, Strategia Dunării pune accent pe dezvoltarea de programe prin care să se depăşească graniţele, şi la care beneficiarii să colaboreze prin proiecte transfrontaliere. Stolojan a arătat că există şi o serie de riscuri care periclitează aplicarea Strategiei Dunării, principalul fiind acela că „unele state membre ar putea să nu-şi respecte angajamentele pe care şi le-au asumat politic pentru implementarea ei".

Reprezentanţii autorităţilor locale şi judeţene din Alba au arătat că proiectele prin care este reabilitată în prezent vestita cetate din Alba Iulia pot fi un bun exemplu pentru cei care vor să depăşească barierele ce încă se mai întâlnesc în accesarea fondurilor europene.

"În măsura în care aduceţi un proiect şi demonstraţi că el are relevanţă pentru Strategia Dunării, aveţi un avantaj competitiv în raport cu alte proiecte.''
Leonard Orban consilier prezidenţial pentru afaceri europene

50 miliarde de euro reprezintă totalul fondurilor europene puse la dispoziţie în diverse forme pentru implementarea Strategiei Dunării.

Declaraţia de la Alba Iulia

Delegaţii români şi străini care au participat la Alba Iulia Business Forum au adoptat ieri un document programatic intitulat „Declaraţia de la Alba Iulia", prin care se angajează să identifice şi să aplice proiecte prioritare menite să promoveze dezvoltarea durabilă. Investiţiile care „ar putea să dea consistenţă materială Strategiei Dunării" sunt preconizate în domenii precum transporturile, energia („diversificarea conexiunilor energetice"), protecţia mediului, conservarea resurselor de apă, promovarea cercetării-dezvoltării, protejarea patrimoniului cultural, turismul şi îmbunătăţirea competitivităţii. De asemenea, semnatarii Declaraţiei de la Alba Iulia - oficiali care reprezintă foruri decizionale la nivel central şi local din ţările lor - s-au mai angajat să coopereze pentru administrarea cât mai eficientă a resurselor şi să stimuleze „finanţarea inovativă" pentru  implementarea Strategiei Dunării.