Cum s-a „destrămat“ economia României

0
Publicat:
Ultima actualizare:

„Nodurile“ industriei au fost lăsate fără infrastructură şi logistică, astfel că serviciile, construcţiile şi comerţul au crescut bazându-se mai mult pe importuri decât pe producţia autohtonă.

Pentru a construi o uzină sau o platformă industrială, 60% din banii necesari trebuie investiţi în amenajarea infrastructurii - energie de mare putere, linii ferate, drumuri tehnologice, conducte, instalaţii de abur sau aer comprimat, aducţiuni de ape şi canalizări etc. Până prin anii '90, România dispunea din plin de asemenea infrastructuri şi aproape fiecare oraş mai mare avea în împrejurimi astfel de platforme industriale, dotate cu toate echipamentele logistice amintite mai sus.

Dar ceva s-a întâmplat, şi aceste platforme ori au fost lăsate în paragină, ori au fost vândute pe mai nimic, astfel că industria românească de azi e doar o fantomă a ceea ce fusese în urmă cu 15-20 de ani.

Între timp, sectoare care au mare nevoie de produse industriale (construcţiile şi serviciile) s-au dezvoltat impetuos, dar mai mult pe bază de importuri, pentru că producţia autohtonă era insuficientă, iar capacităţile de producţie s‑au prăbuşit.

Aşa că, uşor-uşor, economia a ajuns ca un ciorap destrămat, lăsată fără „nodurile" (a se citi platformele industriale) de care depindea întreaga „urzeală" a celorlalte sectoare. Aceasta ar fi, în esenţă, imaginea conturată într-un studiu privind fundamentele economiei, realizat de prof. dr. Cezar Mereuţă, preşedintele Centrului Român de Modelare Economică (CERME), şi prezentat în cadrul unei reuniuni a Asociaţiei Generale a Economiştilor din România (AGER).

Pe ce structuri să ne bazăm

„România nu trebuia să renunţe la capacităţi de producţie importante, în total 31, dintre care amintesc aici doar câteva: platforma Pipera, Roman Braşov, Aro Câmpulung, Rocar Bucureşti, Tractorul Braşov sau Hidromecanica", a declarat Cezar Mereuţă, în deschiderea conferinţei AGER. El a mai arătat că industria şi sectorul de producţie a maşinilor şi echipamentelor au fost reduse „cu o brutalitate formidabilă", în condiţiile în care, „la investiţia într-o platformă industrială, 60% din bani se cheltuiesc pentru amenajarea infrastructurii".

Acestea fiind realităţile, bineînţeles că se impune o soluţie pentru a evita adâncirea rupturilor şi a restabili echilibrul economiei. Studiul citat arată că există unele sectoare cu potenţial mare de relansare. Spre exemplu, industria alimentară - care deja dă rezultate strălucite - ar trebui să se conecteze mai strâns cu agricultura, iar brandurile alimentare româneşti ar trebui promovate mai agresiv.

Principala recomandare a autorului este ca „toate resursele financiare ale României să fie canalizate către dezvoltarea infrastructurilor ce permit circulaţia bunurilor şi serviciilor (transporturi, telecomunicaţii, informatică), pentru a-i încuraja pe investitori să utilizeze România drept bază de promovare a exporturilor.

O altă soluţie propusă de autorul studiului: dezvoltarea sectorului de maşini şi echipamente de înaltă tehnologie, în special „repararea erorilor făcute prin reducerea brutală a acestui sector".

Sectoarele creative au potenţial maxim

„Creativitatea românească poate determina creşteri importante ale valorii adăugate", mai arată economistul. El aminteşte la capitolul „servicii cu un pronunţat aport creativ" activităţile de editare, producţie cinematografică, audio-video, servicii IT&C, arhitectură, inginerie, design, publicitate, studii de piaţă, serviciile combinate de îngrijire medicale şi cazare, creaţia şi interpretarea artistică, activităţile culturale, recreative şi distractive, dar şi cele de arhivare în muzee şi biblioteci.

image


Suntem printre ultimii din UE la antreprenoriat

Într-un clasament al antreprenoriatului european, întocmit pe criteriul numărului de firme la mia de locuitori din ţările analizate, România depăşeşte doar Slovacia. În ţara noastră există mai puţin de 20 de întreprinderi mici şi mijlocii la o mie de locuitori, în timp ce media UE este de 42,6.

Cea mai intens populată ţară din punct de vedere antreprenorial este Cehia, cu peste 82 de firme la mia de locuitori. În top urmează Portugalia (81,2 firme la mia de locuitori), Grecia (74,7), Italia (65,2), Suedia (59,6) şi Spania (57,9), iar la coada clasamentului se situează România (19,9) şi Slovacia (9,8). Din acest punct de vedere, România aparţine grupului de ţări cu dezvoltare preponderent intensivă, conchide autorul studiului.

"Industria şi sectorul de producţie a maşinilor şi echipamentelor au fost reduse cu o brutalitate formidabilă."

"Creativitatea românească poate determina creşteri importante ale valorii adăugate."
Cezar Mereuţă
preşedinte CERME

31 de platforme industriale care erau funcţionale în urmă cu 20 de ani au fost lăsate în paragină.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite