Adevarul.ro

Ruşii cred că disensiunile diplomatice cu România pot răci şi relaţiile economice. Chiar dacă ambele ţări sunt dependente una de alta din punct de vedere comercial, Rusia este cea care deţine robinetul, avertizează unii analişti.

Conflictul diplomatic între Moscova şi Bucureşti izbucnit săptămâna trecută, „asezonat" cu acuzaţii de spionaj şi expulzări reciproce de funcţionari ai ambasadelor, s-a soldat cu o declaraţie importantă a unui oficial rus.

Preşedintele Comisiei de Afaceri Externe din Duma de Stat, Konstantin Kosacev, a afirmat că relaţiile economice ruso-române se pot deteriora, dacă se dovedeşte că expulzarea diplomatului rus de la Bucureşti nu a fost o eroare. „Iar aceasta se poate extinde dincolo de politic, către domeniul economic", a avertizat el, adăugând că Rusia şi România au numeroase probleme nerezolvate, care necesită o abordare delicată.

Citiţi şi: De ce s-a supărat Rusia pe România

Ce înseamnă acest lucru pentru România? Situaţia trebuie privită atât pe palierul deficitului comercial pe care îl avem cu Federaţia Rusă, cât pe cel al parteneriatelor strategice existente sau al celor viitoare. În ceea ce priveşte partea comercială, avem un deficit uriaş cu Federaţia Rusă, de 1,2 miliarde de dolari, potrivit datelor Ministerului Afacerilor Externe pentru 2009.

Din importurile masive de 1,8 miliarde de dolari, cea mai mare parte, adică circa un miliard de dolari, reprezintă produse energetice, adică ceea ce ne costă pe toţi: gazele şi petrolul. Dacă preţul petrolului este legat de cotaţiile internaţionale, cel al gazelor are o componentă politică mult mai mare.

La volanul Europei

Situaţia îi aminteşte academicianului Ionuţ Purica, expert în energie, de o caricatură în care Rusia apare ca un şofer al maşinii numite Uniunea Europeană, numai că, în loc de volan, este desenat un robinet de gaze.

„Lucrurile sunt cât se poate de clare din punctul de vedere al capacităţii Rusiei de a influenţa ce se întâmplă în Europa, iar cel mai bine s-a văzut acest lucru în timpul crizei gazelor din iarna 2009", ne-a declarat Purica.

El reaminteşte, astfel, faptul că mai multe ţări din Europa au rămas fără gaze, atunci când Rusia a închis robinetul. România, care are un anumit avantaj al producţiei interne, tot depinde de gazul rusesc în proporţie de 25-30%. „Războiul secolului al XXI-lea este la nivel energetic. Nu mai e cu puşca, ci cu vana de gaze şi cu preţul petrolului", ne-a mai spus specialistul.

Dependenţă reciprocă

Pe de altă parte, analistul Aurelian Dochia crede că riscul ca acest conflict să escaladeze nu este chiar atât de mare. „Dacă ne uităm în urmă la istoria acestor tulburări diplomatice, ele apar din când în când, dar nu escaladează. Nimeni n-are interesul. Scopul este, de obicei, de atenţionare, apoi lucrurile se cam potolesc", a arătat el.

Totuşi, Dochia a admis că este posibil ca proiectele comune să fie întârziate până la lămurirea problemelor. „Mai este şi poziţia bună a României - coridor de trecere spre Europa", a punctat Dochia. La acest capitol, Ionuţ Purica avertizează că, dacă România nu joacă o carte fermă în regiune, poate transforma în dezavantaj această poziţie a sa.

La rândul său, reprezentantul unei companii ruseşti în România este convins că acest conflict nu va atinge proporţii economice şi nu va afecta proiecte energetice comune sau pe cele aflate în analiză, de genul South Stream.

„Dacă vorbim strategic, nu este benefic nici pentru România, nici pentru Rusia să răcească relaţiile comerciale. Ruşii au nevoie de piaţă de desfacere pentru produsele lor. Mai mult, România este o punte de distribuţie foarte bună pentru Balcani", a declarat el, sub protecţia anonimatului.

Mai mult, Rusia este extrem de interesată de realizarea unor depozite de gaze pe teritoriul României, unde resursa să fie stocată pe timpul verii şi livrată apoi consumatorilor europeni iarna, fără să mai fie implicată Ucraina ca ţară de tranzit, cu care Rusia a avut mai multe conflicte pe această temă.

Din „mai bine" în „mai rău"

Conflictul a apărut tocmai când relaţiile energetice ruso-române mergeau mai bine. Rusia acceptase ideea de a furniza gaze în mod direct României din 2012, când expiră contractele cu intermediarii. Mai mult, din iunie, Gazprom a redus cu 13 dolari preţul gazelor livrate României.