Cum ne-a şubrezit scandalul politic economia

După o lună de dispute pe scena politică, România este văzută mai riscantă de investitori, leul este mai slab cu peste 3,65% în faţa euro, iar perspectivele de creştere economică sunt erodate.

Fiecare zi de scandal politic a pus câte un băţ în roata economiei româneşti. Fiecare declaraţie venită în ultima lună de pe scena politică a făcut România mai riscantă pentru investitori, a scumpit euro şi a determinat marile instituţii internaţionale financiare să-şi revizuiască în scădere prognozele privind evoluţia economică din acest an.

Încă de la începutul crizei politice, când USL i-a revocat pe preşedinţii celor două Camere din Parlament şi pe Avocatul Poporului, investitorii stăini au atras atenţia că agitaţia de pe scena politică aduce noi incertitudini peste cele deja existente şi au ca efect scăderea încrederii în economia românească. Steven van Groningen, preşedintele Consiliului Investitorilor Străini, spunea încă de la începutul lunii că este îngrijorat de recentele evoluţii pe scena politică a României, care ar putea afecta stabilitatea şi creşterea economică, precum şi imaginea ţării pe pieţele internaţionale. De atunci, situaţia s-a precipitat tot mai mult.

Românii, afectaţi de leul slab

Scandalul politic a lovit direct şi din plin moneda naţională. Leul s-a depreciat în ultima lună cu peste 3,6% în raport cu euro, marcând minim după minim în fiecare zi. Spre comparaţie, leul a pierdut doar 2,95% în primele şase luni ale anului, deşi situaţia externă dificilă nu a avantajat deloc moneda naţională.

Tensiunile de pe scena politică au creat în ultimele săptămâni cadrul ideal pentru speculatorii de pe piaţa valutară, care au mizat pe deprecierea leului şi au marcat profituri câteva zile mai târziu.

Banca Naţională a României a anunţat ieri un curs de schimb de 4,6118 lei/euro, în uşoară scădere faţă de referinţa anunţată în şedinţa precedentă. Dealerii explică uşoara apreciere a leului ca urmare a reacţiei întârziate a jucătorilor cu privire la asigurările date de Mario Draghi, preşedintele Băncii Centrale Europene, că instituţia este pregătită să ia toate măsurile pentru a proteja euro.

În ciuda semnalelor pozitive venite de pe pieţele externe, leul rămâne fragil la fiecare mişcare de pe scena politică. Pentru români, tensiunile politice înseamnă rate la credite, facturi şi preţuri mai mari. De exemplu, o persoană care are de achitat o rată de 600 de euro a scos din buzunar în urmă cu o lună 2.670 de lei. Acum, ea va trebui să plătească cu 100 de lei mai mult pentru a-şi achita rata.

Scumpirea euro nu-i afectează însă numai pe cei care au de rambursat credite la bănci. Facturile indexate în funcţie de moneda unică, cum sunt cele de telefonie, de transport aerian sau cele emise de agenţiile de turism, sunt şi ele mai mari.Per total, toate bunurile importate, achitate în euro sau dolari, se vor găsi pe rafturile magazinelor la preţuri mai mari.

Pe de altă parte, Produsul Intern Brut (PIB) pe 2012, exprimat în moneda unică, a scăzut ca urmare a deprecierii leului. Bugetul de stat pe acest an a fost construit pe baza unui scenariu în care PIB era estimat la 579,5 miliarde de lei. La începutul crizei politice (în jurul datei de 2 iulie), această sumă, exprimată în moneda unică europeană, era echivalentul a 130,2 miliarde de euro, dar până azi a scăzut continuu, ajungând la aproape 125 miliarde de euro. Adică economia a pierdut peste 5 miliarde de euro în mai puţin de 30 de zile. Astfel, în statisticile europene, România va figura cu un PIB mai mic decât al celorlalte state din regiune, erodat fiind de căderea leului.

Prognozele de creştere, revizuite

Chiar dacă indicatorii macroeconomici ai României au înregistrat o îmbunătăţire în ultimele luni, economia rămâne vulnerabilă la turbulenţele din Europa. În plus, în ultima lună s-a adăugat criza politică. Acest ultim factor a determinat marile instituţii financiare internaţionale să-şi revizuiască prognoza de creştere pentru acest an. Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a înrăutăţit joi prognoza de creştere economică a României pentru acest an de la 1,2% la 0,8%, avertizând că situaţia externă dificilă şi criza politică internă ar putea afecta avansul PIB pe termen scurt. „Până recent, economia României se afla pe cale de a înregistra creştere robustă în 2012, după recuperarea din 2011", se arată în raportul BERD.

Şi Comisia Europeană şi-a revizuit recent prognoza, de la 1,6-2,1% la 1,4%. De asemenea, analiştii economici locali se aşteaptă acum la un avans mai mic de 1%. 

Economia va rămâne fragilă

Va rezolva referendumul problemele de pe scena politică şi, implicit, cele din economie? Analistul economic Aurelian Dochia crede că referendumul nu va rezolva problemele de pe scena politică, iar cursul ar putea fi în continuare afectat. „Nu cred că referendumul în sine va rezolva acest aspect, sunt multe alte elemente care ar trebui să soluţioneze situaţia de pe plan politic. Sunt aproape sigur că leul nu va reveni la nivelul de dinainte aşa cum au susţinut unele voci. Cred că piaţa s-a integrat deja în actualul nivel al cursului", a explicat Dochia. Mai mult, analistul crede că, după referendum, cursul ar putea fi în continuare mişcat, dar nu atât de mult, de declaraţiile oamenilor politici şi de ceea ce se întâmplă pe pieţele europene.

Marian Duşan, liderul Asociaţiei Romanian Business Accelerator (RBA), crede că, atât timp cât avem blocaje în economie, leul nu este sustenabil nici la nivelul de 4,6. Duşan arată că va fi nevoie de un armistiţiu între cele două tabere aflate acum în dispută, pentru a avea linişte în piaţa valutară. Oricum, „credibilitatea câştigată în ultimii ani va fi greu de recuperat într-un timp scurt. Să nu uităm că încrederea investitorilor se câştigă greu şi se pierde uşor. Iar pentru recâştigarea încrederii vom avea mare nevoie de stabilitate după referendum, cel puţin până la alegerile din toamnă", a spus specialistul.

3,65% este deprecierea leului în raport cu euro înregistrată de la începutul crizei politice în România.

Un nou acord cu FMI. Economia rămâne fragilă

În ciuda criticilor dure anterioare la adresa programului cu Fondul Monetar Internaţional, USL a anunţat zilele trecute un nou acord cu finanţatorul extern pentru perioada 2013-2015. Florin Georgescu, ministrul de Finanţe, a anunţat că România vrea încă un acord preventiv de doi ani cu FMI. Anunţul poate fi interpretat ca o încercare de a calma neîncrederea pieţelor externe, reflectată în căderea leului din ultimele săptămâni. Şi premierul Victor Ponta a declarat, marţi, că România ar trebui să continue relaţia de colaborare cu FMI şi să menţină şi anul viitor un acord de tip preventiv cu această instituţie financiară.