Cum injectăm bani în economia României

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Prin reducerea dobânzii de politică monetară şi a rezervelor minime obligatorii, BNR ar da economiei gura de oxigen de care are nevoie.

Trase în jos de evoluţiile de pe pieţele globale, companiile româneşti se luptă pe plan local cu o lipsă cruntă de lichidităţi. Şi asta nu pentru că banii nu ar exista. Statisticile arată că, la jumătatea anului, aproximativ 45 de miliarde de lei erau „parcate" de băncile comerciale în depozite făcute la Banca Naţională a României (la o dobândă de 2,25%).

Acestea sunt cifrele care susţin declaraţii precum cea făcută de Manfred Wimmer, directorul executiv al Erste Bank - acţionarul majoritar al Băncii Comerciale Române (cea mai mare bancă din România), care, într-o conferinţă de presă, spunea că „există suficient de multă lichiditate în sistem, doar că cererea de credite este foarte redusă!". Problema este că agenţii economici nu au acces la acei bani!

CERERE ESTE! BANI SUNT!

Explicaţia neîntâlnirii cererii cu oferta constă nu neapărat în prudenţa excesivă a băncilor comerciale, cât mai ales în cadrul general în care sistemul bancar funcţionează. Până la urmă, cererea de credite este solvabilă sau insolvabilă în funcţie de reperele stabilite prin regulile, reglementările şi măsurile impuse de Banca Centrală.

Paradoxul situaţiei la care asistăm (sunt bani, dar economia nu are acces la ei) este determinat, în primul rând, de menţinerea sus a ratei dobânzii de politică monetară (6,25% în prezent). Fapt care induce o impredictibilitate în piaţa interbancară pe termen lung, Astfel, deşi pe piaţă se găseşte un surplus de lichiditate care împinge în jos ratele dobânzilor pe termen scurt, pe termen lung băncile nu-şi pot „relaxa" politica de creditare.

FRÂNĂ SAU ACCELERAŢIE?

Pe de o parte, BNR forţează băncile să scadă dobânzile (aceasta fiind motivaţia lăsării de lichidităţi în piaţă - pentru ca băncile să nu mai aibă ce face cu banii şi să fie forţate să crediteze!). Pe de altă parte, tot BNR pune sub semnul provizoratului dobânzile interbancare pe termen scurt.

În concluzie, în opinia lui Radu Crăciun, directorul de investiţii al fondului de pensii Eureko, BNR transmite sectorului bancar un mesaj de genul: „am lăsat lichidităţi în piaţă acum şi am redus dobânzile pe termen scurt, dar dobânda de politică monetară rămâne sus, pentru că s-ar putea să mă răzgândesc şi să cresc la loc dobânzile de pe interbancar".

Efectul? Băncile îşi cenzurează disponibilitatea de a acorda credite pe termen lung, preferând să împrumute statul ori să-şi ţină banii pe dobânzi mici la BNR. De aceea, „lichiditatea care bălteşte pe termen scurt este asemenea bălţilor de la marginea unui ogor afectat de secetă, care nu este bine drenat", descrie economistul Lucian Isar raportul dintre nevoia de bani a economiei pe termen lung şi existenţa lichidităţii în piaţă pe termen scurt. De aceea, „politica monetară şi de credit în România este inoportună"! Pe partea de creditare, politica de provizionare impusă de BNR a adâncit recesiunea, agravând problemele firmelor în a lua împrumuturi şi denaturând deschiderea băncilor în a-şi asuma riscul de credit.

Reacţia Băncii Centrale este deficitară şi pe parte monetară, consideră Lucian Isar. „După doi ani de recesiune masivă, a urmat un an de stagnare economică şi se prefigurează un 2012 tot de stagnare. Reducerea dobânzii-cheie la lei de la 6,25% la 5,25% şi scăderea rezervelor minime obligatorii ar creşte lichiditatea pe termen lung în piaţă şi ar uşura intermedierea intertemporală", adaugă acesta.

INFLAŢIE VS CREŞTERE ECONOMICĂ

Prea mulţi bani în piaţă pot părea periculoşi, pentru că pot reaprinde spirala inflaţionistă. Dar o prudenţă excesivă însă este deplasată atunci când economia se apropie cu fiecare zi de prăpastia recesiunii. Iar o astfel de stricteţe din partea BNR se justifică cu atât mai puţin acum, când perspectivele inflaţioniste sunt în scădere.

Acesta este, de altfel, şi punctul de vedere al economistului Daniel Dăianu, fost ministru de Finanţe al României, care susţine că Banca Naţională a României ar putea opera o reducere a dobânzii de politică monetară, având în vedere scăderea abruptă a ratei inflaţiei, dar şi perspectivele pentru următorul an - 3,4% - 3,8%.

"Lichiditatea care bălteşte pe termen scurt este asemenea bălţilor de la marginea unui ogor afectat de secetă.''
Lucian Isar analist economic

BCE ar putea scădea dobânda-cheie

Economiştii Băncii Centrale Europene (BCE) nu exclud posibilitatea de a reduce dobânda de politică monetară, subiect ce se va afla pe agenda întâlnirii lunare a instituţiei de la 6 octombrie, potrivit presei internaţionale. Oficialii BCE au refuzat însă să confirme informaţia. Luni, Yves Mersch, membru al Consiliului Guvernator al BCE şi guvernatorul băncii centrale din Luxemburg, a fost citat de cotidianul german „Boersen-Zeitung" spunând că „reducerea dobânzii nu este complet exclusă".

„Dacă dinamica economică din zona euro se deteriorează semnificativ, am avea spaţiu să acţionăm", ar fi spus oficialul. La câteva ore mai târziu, „Market News International" titra un interviu cu Mersch, în care acesta susţinea că informaţiile privind o tăiere cu 50 de puncte de bază (0,5 puncte procentuale) a dobânzii-cheie sunt nefondate. „Singurul lucru care reiese din aceste aşteptări fabuloase este că unii oameni au pierdut Nordul", ar fi spus guvernatorul băncii centrale a Luxemburgului, citat de Bloomberg.

De la începutul acestui an, BCE a majorat dobânda-cheie de două ori, cu câte 0,25 puncte procentuale, aceasta fiind stabilită în prezent la 1,5%. BCE a devenit astfel prima bancă centrală importantă care a decis să majoreze dobânda de la ieşirea din recesiune. Imediat după izbucnirea crizei, în 2008, principalele bănci centrale din lume au dus dobânzile-cheie la niveluri minime pentru a stimula creditarea şi ajuta la relansarea economică.  Nemulţumirile au apărut imediat, atât din partea băncilor comerciale, cât şi chiar în interiorul instituţiei financiare.

„Consiliul din umbră" al BCE susţine majorarea

Acum, deşi declaraţiile oficiale lipsesc, mai mulţi membri ai aşa-zisului „consiliu din umbră" al BCE (un grup de 15 economişti care monitorizează activitatea economică şi evoluţia politicilor monetare din regiune şi emit, în fiecare lună, un buletin de recomandări) spun că reducerea dobânzii este o măsură care trebuie aplicată cât mai urgent. Contracţia înregistrată de sectorul industrial din Europa şi prăbuşirea încrederii consumatorilor şi a mediului de afaceri sunt principalele lor argumente.

„Recomandarea mea este ca BCE să reducă dobânda-cheie cu 50 de puncte de bază ca măsură de asigurare împotriva riscului indiscutabil de reintrare în recesiune", a declarat Julian Callow, economist-şef pentru Europa al grupului bancar Barclays Capital. „Deteriorarea economiei a devenit suficient de rapidă şi de alarmantă pentru a justifica o scădere imediată a dobânzii BCE", a adăugat economistul, citat de Bloomberg.

infografie
Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite