Cum devine Olanda poarta energetică a Europei

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Olandezii construiesc în portul Rotterdam un terminal uriaş de gaze lichefiate care le va permite să aducă, pe mare, resurse din toată lumea. Deşi locuitorii oraşului Rotterdam s-au opus la început construcţiei terminalului de gaze, problemele din iarna 2009 i-au convins cât de importantă este securitatea energetică.

Portul Rotterdam, cel mai mare din Europa şi al treilea din lume, după Shanghai şi Singapore, se pregăteşte să devină unul dintre cele mai importante noduri de import al gazelor în Europa. Anul viitor va fi pus în funcţiune un terminal uriaş de descărcare a gazelor naturale care vin pe mare, în formă lichefiată. Aici resursele vor fi transforamte din nou în stare gazoasă şi trimise mai departe prin conducte.

Terminalul va avea o capacitate anuală de 12 miliarde de metri cubi, cam cât consumul ţării noastre (România utilizează 13-14 miliarde de metri cubi pe an). Această capacitate este suficientă pentru a asigura un sfert din consumul total al Olandei (48 de miliarde de metri cubi) şi pentru a renunţa la importurile de gaze ruseşti, care anul trecut s-au ridicat la 4,3 miliarde de metri cubi. Prin noua poartă energetică a Europei vor veni gaze din întreaga lume, inclusiv din Qatar şi ţări din Africa de Nord, unde există terminale de lichefiere.

„Nu vrem gaze la noi în curte"

Încercaţi să aduceţi aceste argumente economice unui om de rând dintr-un oraş portuar unde urmează să se construiască un mastodont care va manevra miliarde de metri cubi de gaze. Va spune că acestea contează prea puţin şi că este mult mai important ca oraşul său să fie ferit de posibile accidente. Aşa s-a întâmplat şi anii trecuţi la Rotterdam. Locuitorii au reuşit să blocheze proiectul, cu argumentul imbatabil „Nu vrem terminale de gaze în curtea din spatele casei".

Însă criza gazelor din 2009 a răsturnat cu totul situaţia. Conflictul comercial dintre Rusia şi Ucraina a dus la sistarea gazelor ruseşti către Europa pentru aproape trei săptămâni în toiul iernii, iar autorităţile comunitare au tremurat şi la propriu şi la figurat.

Atunci s-a întors foaia în ceea ce priveşte proiectul de gaze lichefiate din Rotterdam. Autorităţile europene din domeniu şi chiar locuitorii oraşului au înţeles într-un final cât de necesară este diversificarea rutelor de import. „Vladimir Putin ne-a făcut atunci un mare serviciu. Oamenii au realizat că este mult mai important să aibă securitate energetică", spune Minco van Heezen, purtătorul de cuvânt al portului din Rotterdam, citat de „The Moscow Times".

Următoarea oprire: Constanţa

Lecţia olandezilor este bună şi pentru noi. România se pregăteşte să construiască un terminal similar de gaze la Constanţa, ca parte a proiectului AGRI. Gazele vor pleca din Azerbaijdan, iar pe ţărmul georgian al Mării Negre vor fi lichefiate şi încărcate pe vase speciale. La Constanţa vor fi regazeificate şi trimise prin conducte către restul Europei.

Deocamdată proiectul este în fază incipientă şi abia după un studiu de fezabilitate se va putea vorbi de capacitate şi de anul când va fi gata. Cert este că proiectul AGRI va diminua serios dependenţa noastră de gazele ruseşti. În prezent, importăm de la ruşi 20% din consum.

Cel mai mare terminal din Europa

În Europa există în prezent 20 de terminale de gaze lichefiate. Cel mai mare se află în Marea Britanie, are o capacitate anuală de 21,3 miliarde de metri cubi şi este operat de Qatar Petroleum (67%), ExxonMobil (24%) şi compania Elf Petroleum (9%).

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite