Cum arată harta investiţiilor de miliarde de euro din energie

Autorităţile române au iniţiat în ultimii ani zece proiecte energetice uriaşe, în valoare totală de peste 15 miliarde de euro, care atrag interesul investitorilor din toată lumea.

Sectorul energetic românesc are nevoie de investiţii uriaşe, estimate la 35-40 de miliarde de euro pentru următorii 25 de ani. În plus, potenţialul resurselor energetice ale ţării nu este suficient exploatat. Toate acestea au făcut din România un magnet pentru companii din toată lumea, care simt mirosul unui profit sigur în acest sector. Aşa au ajuns interesaţi de ţara noastră investitori din China, Coreea de Sud, Japonia, Canada, SUA, Rusia şi Uniunea Europeană, gata să participe la proiecte-gigant.

Reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă. Este cel mai mare proiect de investiţii din istoria României, estimat la patru miliarde de euro. Iarna trecută, patru dintre cei şase investitori privaţi s-au retras din proiect, iar acum statul caută noi parteneri. Companii şi consorţii din SUA, Canada, China, Coreea, Rusia şi Italia sunt extrem de interesate să participe alături de partenerii actuali, Nuclearelectrica, Enel şi ArcelorMittal.

Hidrocentrala de la Tarniţa. Hidrocentrala cu acumulare prin pompaj de la Tarniţa-Lăpuşteşti este extrem de importantă pentru viitorul sistemului energetic, întrucât ziua va produce energie ca o hidrocentrală propriu-zisă, iar noaptea va consuma surplusul de electricitate pentru a pompa apa înapoi în lacul de acumulare. Centrala va costa 1,3 miliarde de euro, iar investiţia a atras deja 10 companii din toată lumea.

Termocentrala de la Brăila. Iniţiat de Termoelectrica în parteneriat cu Enel şi E.ON, proiectul centralei de la Brăila valorează 1,2 mili­arde de euro, pentru o capacitate de 800 de MW.

Termocentrala de la Galaţi. Proiectul este dezvoltat de către italienii de la Enel şi ruşii de la Global International 2000 şi va costa un miliard de euro. Momentan, investitorii aşteaptă avizul de mediu al autorităţilor din Ucraina şi din Republica Moldova, întrucât termocentrala este aproape de graniţă.

Termocentrala de la Doiceşti. După ce ruşii de la Mechel au renunţat la acest proiect, o companie chineză, China Huadian, a semnat în primăvară un parteneriat cu Termoelectrica pentru a demara investiţia, în valoare de 700 de milioane de euro.

Termocentrala de la Rovinari. Aici se va construi un nou grup de producere a energiei de 500 de MW, în valoare de peste 500 de milioane de euro, proiect care a atras interesul unor companii din Japonia, China şi Rusia.

Cablul submarin România-Turcia. Linia electrică va pleca de la Constanţa şi va ajunge pe ţărmul turcesc. Ea va permite exportul de electricitate de la reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă şi va necesita 600 de milioane de euro.

Gazoductul Nabucco. Conducta va avea pe teritoriul României 470 de kilometri şi va străbate cinci judeţe: Dolj, Mehedinţi, Caraş-Severin, Timiş şi Arad. Din valoarea totală a proiectului, de 7,9 miliarde de euro, pe teritoriul ţării noastre vor fi făcute investiţii de 1,3 miliarde de euro.

Terminalul de gaze lichefiate din Constanţa. Proiectul face parte din sistemul AGRI, prin care gazele lichefiate azere vor fi aduse în Europa prin Georgia şi România. Gaze lichefiate vor fi aduse pe vase la Constanţa, unde vor fi regazeificate şi încărcate în conducte. Koreea Gas, un conglomerat sud-coreean, estimează terminalul la 2,5 miliarde de euro pentru o capacitate de două miliarde de metri cubi.

Oleoductul Constanţa-Trieste. Conducta va transporta ţiţeiul care vine prin Marea Neagră spre centrul Europei. La o capacitate de 40 de milioane de tone, conducta va costa două miliarde de euro. Interesaţi sunt kazahii de la Rompetrol şi ruşii de la Gazprom Neft.

O nouă centrală nucleară

România are în plan şi o a doua centrală nucleară, însă abia în decada 2020-2030, cel mai probabil în Transilvania. Ea va avea două reactoare a câte 1.100 de MW şi va costa circa 10 miliarde de euro. Până acum s-au arătat interesaţi francezii de la Areva şi americanii de la Westinghouse.

Dependenţi de importuri

Vestea proastă este că România va rămâne dependentă de importurile energetice în următoarele decenii. Gradul de dependenţă va depinde de noile resurse interne, de gradul de integrare a resurselor regenerabile şi de succesul măsurilor de eficienţă energetică, se arată în Strategia Energetică a României.