Cum trebuie să arate managerul privat care va conduce companiile de stat

Cu ajutorul unor experţi în resurse umane şi în energie, „Adevărul“ a creionat profilul managerului independent care va dori să conducă o companie de stat. Acesta se deosebeşte net de directorii actuali. În primul rând, noul manager va trebui să fie rezistent la orice fel de presiune politică, iar statul să îi plătească un salariu de 10.000-20.000 de euro pe lună.

Specialiştii consultaţi de noi spun că omul care va candida pentru o funcţie atât de dificilă cum este conducerea unei companii cu capital majoritar de stat din zilele noastre ar trebui să fie nu doar un bun profesionist, ci şi un negociator priceput. Iată ce trăsături ar mai putea defini profilul viitorilor manageri privaţi ai companiilor statului:

Salariu motivant. De doi ani directorii generali ai companiilor primesc un salariu plafonat la nivelul unui secretar de stat, adică 4.800 de lei pe lună, indiferent dacă respectiva companie are profit sau înregistrează pierderi. Odată cu instalarea managerilor privaţi, astfel de anomalii vor trebui să înceteze.

„Având în vedere salariile care se oferă în mediul privat în astfel de funcţii, managerul privat ar trebui să fie remunerat cu 10.000-20.000 de euro lunar. Noul administrator va avea un contract de management cu criterii de performanţă, în funcţie de care va primi aceşti bani", a declarat, pentru „Adevărul", Daniela Necefor, managing partner la Total Business Solutions, companie specializată în managementul resurselor umane şi head-hunting.

Bonusuri de performanţă şi acţiuni în companie. La rândul său, Adrian Borotea, director de afaceri corporatiste în cadrul CEZ România, susţine că, pentru a-l motiva pe noul manager, statul i-ar putea oferi acţiuni la compania pe care o conduce. Totodată, el va primi bonusuri în funcţie de realizări.

„Pachetul salarial trebuie să rivalizeze cu oferta din zona privată a acelui sector. Un român va fi mai ieftin decât un străin, deşi calitatea e comparabilă. Şi la noi sunt manageri foarte buni, şcoliţi în afară, care ar putea deţine astfel de funcţii", a adăugat Borotea.

„Acţionarii trebuie să fie exigenţi şi să ceară extrem de mult. Cei care vor veni vor avea mult de lucru", spune, la rândul său, Constantin Bălăşoiu, directorul general al Complexului Energetic Craiova.

Independenţă politică. Cel mai important aspect atunci când vorbim despre noii manageri privaţi va fi detaşarea lor faţă de mediul politic.

„Ideea managementului privat, foarte bună de-altfel, poate fi implementată doar cu condiţia unei reguli extrem de clare: politicul să nu se amestece. Managerul trebuie să aibă un mandat clar, cu indicatori de performanţă foarte bine stabiliţi. O dată la trei-şase luni, să existe o evaluare în funcţie de care să se decidă dacă managerul mai rămâne sau pleacă. Aici trebuie să existe şi un partener de discuţie din partea statului", a completat Adrian Borotea, amintind că şi grupul CEZ, unde statul ceh deţine două treimi din acţiuni, are management privat.

Experienţă în restructurări. „Noul manager trebuie să aibă experienţă într-o corporaţie foarte mare, cu peste 1.000 de angajaţi, cu operaţiuni în Europa sau în sud-estul Europei. Trebuie să fi avut activităţi în domeniul restructurărilor şi al reorganizărilor, pentru că este clar că aceasta va fi sarcina sa", a mai spus Daniela Necefor.

Potrivit acesteia, managerul va trebui să realizeze un audit în organizaţie şi să regândească întreaga organigramă. „Va avea o sarcină foarte grea în ceea ce priveşte schimbarea mentalităţii pe care o va găsi în compania de stat. Depinde foarte mult de el cum va reuşi să transmită angajaţilor spiritul corporatist şi mesajul că restructurarea înseamnă eficientizare. Nu trebuie să vină cu tancul, ci să câştige încrederea oamenilor", a subliniat Necefor.

Ideea este împărtăşită şi de Bălăşoiu: „Managerul trebuie să impună noua viziune nu prin autocraţie, ci prin profesionalism şi responsabilizare".

Imparţial cu sindicatele. În plus, Constantin Jujan, directorul general al Companiei Naţionale a Huilei, ne-a declarat că noii manageri vor avea o sarcină grea şi în procesul de negociere cu sindicatele. „Liderii sindicali cred că se poate negocia orice. Până la urmă, managerul privat trebuie să fie un mercenar şi să aibă o ţintă clară pe care să o atingă pentru a-şi primi banii", spune Jujan.

Calităţile celui care trebuie să vină:

- Este selectat în baza unei licitaţii sau a unui proces de head-hunting

- Este neangajat politic şi rezistă la presiunile partidelor

- Este bine motivat prin salariu şi bonusuri. Plătit în funcţie de performanţe

- Are experienţă în conducerea unei companii mari, de talie europeană

- Vorbeşte mai multe limbi străine

- Îşi asumă deciziile, pe care le ia în baza unei expertize

- Negociază de pe poziţii egale, de interes comun, cu sindicatele

- Cultivă o atmosferă de încredere, de echipă, în rândul angajaţilor

- Recrutează personalul pe baza unor examene şi recomandări solide

- Se preocupă mereu de reducerea costurilor şi maximizarea câştigurilor

- Este uşor abordabil şi deschis discuţiilor libere cu angajaţii

Defectele celui care trebuie să plece:

- Este membru de partid sau susţinut politic

- Îşi schimbă "culoarea" politică astfel încât să nu-şi piardă postul. Variantă: este schimbat odată cu puterea politică

- Este slab motivat, din cauza reducerilor salariale. Veniturile sale nu ţin cont de (ne)performanţe

- Nu face faţă provocărilor, este depăşit de situaţie

- Are nevoie de traducători în relaţiile externe

- Acţionează în baza comandamentelor venite "de mai sus"

- Preocupat de propriul scaun, mereu pierde teren în negocierile cu sindicatele

- Este un mic "dictator", de care se tem (aproape) toţi angajaţii

- Aduce în companie apropiaţi şi chiar membri de familie, pentru care creează inclusiv posturi "călduţe" şi bine plătite

- Evoluţia economică a companiei nu face parte din preocupările sale prioritare

- Intangibil, abordează un aer de superioritate şi chiar aroganţă, nu prea are timp pentru cei "mai mici" decât el

Guvernul, presat de timp

În prezent, Guvernul este în plin proces de elaborare a caietului de sarcini pentru selecţia firmelor de resurse umane care vor recruta viitorii manageri privaţi. Procesul de identificare a managerilor ar trebui să înceapă în această lună, iar managementul privat va fi selectat până la sfârşitul anului. „Vom interzice prelungirea contractelor managerilor actuali dincolo de 1 ianuarie 2012", au precizat oficialii Guvernului în scrisoarea de intenţie convenită cu FMI.

Unde se schimbă şefii

Potrivit ultimelor declaraţii ale oficialilor FMI, 15 companii de stat vor avea manageri privaţi în viitorul apropiat. Printre cele mai importante dintre ele se numără Hidroelectrica, Oltchim, CNH, SNLO, CFR şi Tarom. O listă completă a tuturor celor 15 companii nu a fost făcută publică până acum.

Administrator independent la Fondul Proprietatea

Chiar dacă noţiunea de „management privat" pare nouă în România, la noi în ţară există deja o companie cu un astfel de administrator: Fondul Proprietatea (FP). Este administrată de societatea Franklin Templeton, care a preluat aceste atribuţii după câştigarea unei licitaţii internaţionale la care au participat opt competitori. Franklin Templeton a devenit manager de investiţii şi administrator unic al FP la 29 septembrie 2010, pentru un comision anual de 13 milioane de euro.

Fondul Proprietatea are în portofoliu pachete minoritare de acţiuni la 88 de companii, cele mai importante fiind societăţi de stat din domeniul energetic, precum Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica, Transelectrica şi Transgaz.

La începutul acestui an, Greg Konieczny, vicepreşedinte al Franklin Templeton şi managerul Fondului Proprietatea, critica într-un interviu pentru „Adevărul" modul în care Guvernul a administrat până acum companiile de stat, arătând că deciziile Executivului au dus la diminuarea profiturilor. „Din modul cum au evoluat companiile s-a văzut că au fost conduse de miniştri, nu de manageri. Ar trebui ca managementul executiv să fie responsabil pentru activităţile companiei, apoi să raporteze boardului, iar în final Adunarea Generală a Acţionarilor să aprobe activitatea lor şi să decidă direcţia strategică. Până acum a fost exact invers", ne-a spus Konieczny.

Click pe poză pentru a mări