Cum ar scoate oamenii de afaceri români ţara din criză

0
Publicat:
Ultima actualizare:

„Adevărul“ a intervievat unii dintre cei mai importanţi manageri din România, care pun la zid măsurile de austeritate ale Guvernului Boc. Reducerea numărului de ministere, încurajarea investiţiilor în agricultură, energie şi infrastructură sau amnistia fiscală sunt doar unele dintre ideile marilor angajatori.

Singurul plan al Guvernului, în acest moment, de a scoate ţara din criză este să reducă salariile, pensiile, indemnizaţiile pentru mame şi într-un final să majoreze şi fiscalitatea. Nu la fel gândesc şi unii din principalii oameni de afaceri şi cei mai mari angajatori din România. „Tăierea uniformă a salariilor şi a pensiilor nu este decât o reminiscenţă a mentalităţii comuniste care stăpâneşte încă birocraţia românească", este părerea omului de afaceri Dinu Patriciu, exprimată într-un editorial publicat în ziarul „Adevărul".

Mai citiţi şi:

Deutsche Bank: Creditele neperformante vor continua să crească puternic în România

Şefii instituţiilor europene care cer reduceri salariale în România şi Spania îşi măresc propriile lefuri

Patriciu susţine reducerea aparatului bugetar cu 600.000 de persoane, de la 1,5 milioane de salariaţi. „Birocraţii pot fi ajutaţi să se reintegreze în lumea reală nu dându-le un număr de salarii în momentul plecării, ci garantându-le contravaloarea a trei-cinci ani de salariu pentru a fi investită. Pe baza garanţiei de stat, băncile le-ar putea da credite dacă dovedesc că modul în care vor folosi banii e profitabil. Ar putea face investiţii directe sau în fonduri de investiţii şi de pensii", este o soluţie pe care o vede Patriciu.

Alte exemple de măsuri benefice în opinia lui Patriciu sunt amnistia fiscală, impozitarea redusă a activităţilor externe ale companiilor înregistrate în România, reducerea cotei unice şi a TVA, stimularea investiţiilor private în infrastructură şi privatizarea transparentă a corporaţiilor statului.

Niculae: Trebuie urmat modelul polonez

Pe de altă parte, Ioan Niculae, preşedintele grupului InterAgro, cel mai mare producător de îngrăşăminte chimice şi principalul competitor din agricultură, susţine că ţara noastră ar trebui să urmeze exemplul Poloniei, singura ţară din Europa care a încheiat anul 2009 pe creştere. „Polonia a susţinut foarte mult investiţiile, facilitând mediul de afaceri prin relaxări fiscale", afirmă Niculae.

Pentru a face bani la buget, Niculae le propune guvernanţilor să elimine sau măcar să micşoreze nivelul penalităţilor impuse de administraţiile financiare pentru întârzierea plăţilor datoriilor. „Ar trebui să încurajeze firmele să-şi plătească datoriile către stat, renunţând la penalităţile de 37%. Să zică, de exemplu: cine-şi va plăti datoriile în următoarele şase luni, va scăpa de penalităţi.

Astfel, se vor strânge la buget peste un miliard de euro", consideră Niculae. De asemenea, omul de afaceri mai spune că în România sunt aproximativ 270.000 de hectare agricole, aflate în proprietatea statului, nelucrate, care ar putea fi introduse în circuitul agricol.

Consumul scade, şomajul creşte

La rândul său, Mariana Gheorghe, CEO Petrom, cea mai mare companie românească, spune că măsurile de austeritate anunţate de Guvern vor duce la o scădere puternică a consumului şi la creşterea şomajului, ceea ce va afecta puternic vânzările de carburanţi şi de gaze. „Provocările care vor pune presiune pe realizarea obiectivelor noastre strategice sunt scăderea accentuată a consumului şi creşterea şomajului", a afirmat Gheorghe într-o conferinţă susţinută la finele săptămânii trecute. Potrivit acesteia, este extrem de importantă schimbarea legislaţiei muncii din România, care pune presiune pe toată comunitatea de business.

„Este necesară predictibilitatea şi stabilitatea pentru cel puţin trei ani a fiscalităţii", a adăugat oficialul Petrom. În plus, toate forţele politice din România trebuie să ajungă la un numitor comun în privinţa termenului de adoptare a monedei euro, pentru a stimula creşterea economică, consideră Mariana Gheorghe.

Scădere economică

Ţara noastră a înregistrat, în primul trimestru, o scădere economică de 2,5% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică.

Soluţiile mediului privat

- Micşorarea numărului de ministere şi reducerea personalului din instituţiile guvernamentale.
- Stimularea investiţiilor private în agricultură, energie şi infrastructură.
- Scutirea de la plata penalităţilor a firmelor care au datorii către stat.
- Reducerea pentru maximum şase luni a salariilor bugetarilor.
- Privatizarea transparentă a corporaţiilor statului.
- Un control mai riguros al banilor colectaţi din taxe şi impozite.
- Eliminarea subvenţiilor pentru cei care practică o agricultură de subzistenţă.
- Reintroducerea terenurilor agricole nelucrate în circuitul agricol.

Mai puţine ministere şi instituţii de stat

O parte din oamenii de afaceri intervievaţi consideră că ar trebui redus considerabil numărul de ministere şi al agenţiilor guvernamentale. De exemplu, Dinu Patriciu consideră că sunt suficiente opt ministere şi cel mult 30 de agenţii guvernamentale.

Totodată, Ştefan Poienaru, preşedintele grupului de firme din domeniul agricol Agrofam Feteşti, este de părere că ar trebui redus şi numărul agenţiilor înfiinţate pe lângă ministere. „De exemplu, la agricultură sunt o grămadă de agenţii, unde angajaţii câştigă peste o mie de euro lunar. În instituţiile statului se pierde de trei ori mai mult timp faţă de acum zece ani. Plimbi o hârtie de la un birou la altul doar pentru că sunt foarte mulţi angajaţi care trebuie să-şi justifice existenţa", susţine Poienaru.

Oamenii de afaceri susţin aproape la unison că toate campaniile electorale din ultimii doi ani au blocat, la propriu, economia. Potrivit acestora, în ultimii doi ani ar fi trebui să se acorde o atenţie mult mai mare reducerii numărului de salariaţi din sectorul bugetar, iar soluţia nu ar fi trebuit să vină acum, brusc. „Reducerea salariile bugetarilor, corelată cu o micşorare a numărului acestora de 40%, trebuia făcută mult mai demult", consideră Ioan Niculae.

Salarii reduse diferenţiat

Sunt însă şi oameni de afaceri care sunt de acord cu micşorarea salariilor bugetarilor, cu condiţia ca reducerea să se facă diferenţiat, nu în bloc. „Erau necesare măsuri precum tăierea salariilor, pentru că trebuie reduse cheltuielile, alte soluţii nu prea sunt. Guvernul ar trebui să accepte condiţiile sindicatelor, ca tăierile de salarii să nu se facă în bloc, ci diferenţiat", spune Alin Burcea, preşedintele tour-operatorului Paralela 45.

Pe de altă parte, Gheorghe Răcaru, preşedintele grupului de firme Blue Air, nu este de acord cu reducerea cu 25% a salariilor angajaţilor din companiile de stat. „De exemplu la Romatsa, Tarom sau Aeroportul Otopeni, companii care se autofinanţează, care au business-uri uriaşe şi nu iau bani de la buget, nu înţeleg de ce trebuie să li se reducă salariile", a conchis Răcaru.

Mai multă atenţie la agricultură şi energie

Declaraţiile preşedintelui Traian Băsecu şi ale reprezentanţilor Guvernului că vor să elimine subvenţiile i-a pus pe jar pe producătorii agricoli şi nu numai. „Cum să tai subvenţiile pentru agricultură, unul din singurele sectoare care are potenţial de dezvoltare? De aici sunt alimentate şi alte sectoare, precum industria alimentară sau comerţul", se întreabă Ioan Niculae. La rândul său, Gheorghe Răcaru spune că ar trebui acordate subvenţii doar agricultorilor care produc la scală mare.

„De ce să dai subvenţii unuia care are un hectar agricol şi practică agricultură de subzistenţă. Cu ce contribuie el la economia ţării? Ar trebui mai mult sprijiniţi marii fermieri, pentru a se dezvolta producţia şi a încerca să stopăm importurile de alimente", consideră şeful Blue Air. Totodată, Mariana Gheorghe crede că investiţiile trebuie îndreptate spre trei sectoare-cheie, respectiv energia, agricultura şi infrastructura, însă şi acestea trebuie corelate cu nevoile imediate de cash-flow.

Cota unică nu trebuie schimbată

Alte idei vehiculate pentru a strânge bani la buget ar fi majorarea TVA şi a cotei unice de impozitare. Referitor la TVA, unii manageri, precum Gheorghe Răcaru sau Ştefan Poienaru, spun că majorarea acesteia cu două-trei procente nu „va reprezenta o dramă".

Când vine vorba de o eventuală majorare a cotei unice de impozitare, oamenii de afaceri susţin la unison că o asemenea decizie i-ar alunga pe investitori. „În România, toată lumea vrea să mărească taxele, dar nu se gândeşte nimeni că astfel de măsuri vor alunga investitorii, care se vor muta în alte ţări", consideră Viorel Micula, preşedintele European Drinks.

Totodată, omul de afaceri Ovidiu Tender susţine că, fără măsuri de reducere a fiscalităţii, România nu va ieşi din criză. „Este uşor să blamezi bogaţii, să pui taxe suplimentare, dar se uită ca majoritatea acestora sunt marii angajatori ai ţării", spune Tender. În opinia sa, creşterea taxelor duce la scăderea veniturilor. „Nu este o întâmplare că veniturile românilor au început să crească atunci când guvernele anterioare au scăzut taxele", consideră Tender.

image
Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite