Cum ar scoate antreprenorii economia din criză

Relaxarea fiscalităţii, plata arieratelor şi reducerea evaziunii fiscale sunt principalele măsuri cu caracter de urgenţă pe care mediul de afaceri le propune guvernanţilor. „Adevărul“ a intervievat zece oameni de afaceri care au trasat principalele linii economice pe care Guvernul ar trebuie să le urmeze.

Peste 20 de ani. Multinaţionalele româneşti

În condiţiile în care un al treilea an de recesiune este exclus atât de autorităţi, cât şi de analişti şi reprezentanţii mediului privat, momentul ieşirii din criză a economiei româneşti rămâne marea necunoscută. În această privinţă, mediul privat - creditat ca principalul motor de revenire a economiei - are, de cele mai multe ori, o viziune complet diferită de cea a Guvernului. Tot mediul de afaceri pare a fi cel care are cea mai mare iniţiativă, cel puţin în privinţa propunerilor de măsuri, în timp ce eforturile Executivului se limitează strict la coordonatele stabilite de finanţatorii externi. Reprezentanţii de top ai mediului privat, intervievaţi de „Adevărul", au subliniat câteva domenii de referinţă pe care guvernanţii ar trebui să-şi concentreze atenţia: relaxarea fiscalităţii, plata datoriilor către companiile private, reducerea evaziunii fiscale, încurajarea agriculturii, creşterea absorbţiei de fonduri europene, flexibilizarea pieţei muncii şi investiţiile în infrastructură.

Guvernul, pe pilot automat

În privinţa scăderii taxelor şi impozitelor, Guvernul s-a limitat în a transmite un semnal nehotărât de reducere a contribuţiilor de asigurări sociale, „în a doua jumătate a lui 2011, dacă spaţiul fiscal o va permite". Altfel, consolidarea fiscală pare a fi cuvântul de ordine, mai ales că asta cer şi finanţatorii externi. Referitor la arierate, firmele cu datorii au reclamat faptul că statul nu le plăteşte facturile restante, deşi aplică penalităţi atunci când trebuie să-şi recupereze taxele. În ultimul timp, autorităţile s-au lăudat cu reducerea arieratelor, dar FMI rămâne sceptic în privinţa performanţelor la nivelul administraţiilor locale. Pe scurt, mediul de afaceri reclamă faptul că Guvernul, prin acest tip de comportament, contribuie din plin la blocajul economiei. Reducerea evaziunii fiscale a devenit obsesia guvernanţilor, care nu se feresc să anunţe, de fiecare dată, că se luptă aprig cu ea. Oamenii de afaceri ştiu însă mai bine şi spun că economia neagră a fost încurajată de o serie de măsuri de înăsprire a fiscalităţii. Agricultura a rămas „la mâna lui Dumnezeu", şi în loc să anunţe măsuri de stimulare a domeniului - cum ar fi investiţii în sistemul de irigaţii -, Guvernul ameninţă acum cu taxa pe pârloagă, care, cel mai probabil, nu va avea efectul scontat. Deşi atragerea fondurilor europene rămâne prioritatea zero, mediul privat a observat lentoarea autorităţilor de management, care îngreunează şi mai mult procesul de absorbţie.

Măsuri de urgenţă

1 Relaxarea fiscalităţii este în topul măsurilor propuse de oamenii de afaceri. Concret, aceştia aşteaptă, în proporţie covârşitoare, scăderea contribuţiilor de asigurări sociale şi reducerea TVA. Guvernul este însă decis să nu mai facă modificări, invocând „stabilitatea fiscală". „Guvernul trebuie să reducă taxele şi impozitele aferente forţei de muncă atât pentru angajator, cât şi pentru angajat, care ar avea ca scop reducerea muncii la negru", crede directorul general al Siemens România, Cristian Secoşan. De asemenea, preşedintele Romalimenta, Sorin Minea, spune că, „de la majorarea TVA, s-a înregistrat cea mai mare creştere a pieţei negre din istoria României postdecembriste".

2 Plata arieratelor pare o boală fără leac. „Guvernul trebuie să rezolve problema datoriilor pe care le au CFR şi societăţile de stat către companiile energetice", spune Adrian Borotea, director de afaceri corporatiste în CEZ România.

În acest sens, Guvernul a făcut un pas, aprobând un act normativ, potrivit căruia, din acest an, administraţiile locale nu mai au voie să facă alte cheltuieli până nu îşi plătesc datoriile.

3 Reducerea evaziunii fiscale constituie o problemă spinoasă şi pentru oamenii de afaceri. Aurel Popescu, preşedintele Rompan, atrage atenţia că venituri de mii de miliarde de la buget se pierd din cauza evaziunii. „Inspectorii fiscali trebuie să meargă acolo unde există evaziune fiscală - în târguri, pe şosele", spune omul de afaceri Valer Blidar. 

4 Încurajarea agriculturii este o altă măsură indicată de oamenii de afaceri. „Guvernul trebuie să stimuleze crearea de ferme şi exploataţii agricole de mari dimensiuni, pe care să se poată face agricultură modernă. În plus, trebuie sprijiniţi producătorii români astfel încât mărfurile româneşti să echilibreze oferta de pe piaţa dominată de produsele de import", spune omul de afaceri George Copos.

5 Creşterea absorbţiei de fonduri europene. „Este necesară atragerea fondurilor europene, inclusiv prin externalizarea managementului acestor fonduri", subliniază preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Florin Pogonaru. Ieri, premierul Emil Boc a declarat că România are în etapa de implementare, pe toate programele europene, proiecte în valoare de 10 miliarde de euro ; Elena Dumitru, Dana Banzea, Florentina Cioacă Bălăceanu

Ghidaţi de FMI

Singurele măsuri luate de guvernanţii români au fost cele recomandate de Fondul Monetar Internaţional. Cuvântul de ordine rămâne consolidarea fiscală, în condiţiile în care încă există riscuri de derapaje ale deficitului bugetar.

Alte măsuri

Flexibilizarea legislaţiei muncii.
Investiţiile în infrastructură.
Programe de reconversie profesională.
Stabilitate legislativă.
Reducerea administraţiilor locale.
Anularea subvenţiilor în agricultură.
Cofinanţarea târgurilor internaţionale.
Dobânzi reduse la creditele pentru export.

Investitorii străini vor o piaţă a muncii mai flexibilă

Investitorii străini spun că nivelul de calificare şi costul forţei de muncă oferă României avantaje competitive

Consiliul Investitorilor Străini (FIC) a lansat, în luna octombrie a anului trecut, un plan de 80 de măsuri pentru repornirea economiei, însă autorităţile doar au mimat interesul. Alături de douăsprezece iniţiative considerate prioritare, membrii FIC au insistat pe reformarea legislaţiei muncii. „Considerăm piaţa forţei de muncă drept unul dintre avantajele competitive ale României şi vom susţine în continuare principiile care să asigure păstrarea acestui avantaj. Dialogul cu Ministerul Muncii şi cu alte organizaţii de afaceri este şi va fi concentrat pe flexibilizarea pieţei muncii", a spus Mariana Gheorghe, preşedintele FIC.

Concret, oamenii de afaceri străini vor adaptarea legislaţiei, „astfel încât să permită o mai mare putere de decizie din partea angajaţilor şi a companiilor în ceea ce priveşte angajările, stabilirea timpului de lucru sau a duratei contractelor". Antreprenorii străini spun că nivelul de calificare şi costul forţei de muncă oferă României avantaje competitive. Ei cer modificarea prevederilor privind contractele colective de muncă şi „posibilitatea evaluării angajaţilor după performanţă". Cu alte cuvinte, managerii vor o mai mare libertate în deciziile de a înlocui un salariat.

Potrivit celor de la FIC, România are 4,2 milioane de angajaţi cu forme legale şi 1,6 milioane de persoane care lucrează fără contract. „De pildă, crearea a 10.000 de locuri de muncă cu salariul mediu pe economie ar însemna că bugetul de stat ar încasa suplimentar aproximativ şapte milioane de lei pe lună (84 de milioane de lei pe an) prin taxele aferente", a transmis Consiliul. Oamenii de afaceri spun că au cerut autorităţilor „mai multă flexibilitate în programul de lucru şi de odihnă", încurajarea muncii în regim temporar şi eliminarea obligativităţii contractului colectiv de muncă la nivel naţional şi de ramură pentru companiile cu capital privat, în care a fost semnat contract colectiv intern.

Afaceri cât o treime din PIB

FIC reprezintă peste 120 de companii din economia românească, ale căror investiţii cumulate reprezintă două treimi din totalul investiţiilor străine în România. Cifra de afaceri însumată se ridică la 36 de miliarde de euro, iar companiile membre reprezintă o treime din
PIB-ul României. Potrivit organizaţiei, investiţiile viitoare angajate de companiile membre se ridică la peste două miliarde de euro în 2011 şi la peste zece miliarde de euro în următorii cinci ani. ;Cosmina Croitoru