Cum ar arăta România fără fondurile europene

Trebuie să prindem viteză în accesarea finanţărilor structurale, pentru că altfel stricăm echilibrele macroeconomice obţinute cu sacrificii, iar din 2014 riscăm să primim mai puţini bani.

Comisia Naţională de Prognoză (CNP) a realizat o modelare economică din care reiese că Produsul Intern Brut avansează cu 2% pe an mai rapid în cazul în care absorbim într-o măsură optimă fondurile europene, faţă de cazul în care rata absorbţiei se apropie de zero. Realitatea din ultimii ani arată, însă, că accesarea fondurilor europene nici n-a ajutat, nici n-a încurcat socotelile macroeconomice, rata absorbţiei fiind prea mică faţă de cele prognozate.

În viitorul apropiat, însă, lucrurile nu mai pot merge în acelaşi ritm, pentru că riscăm să intrăm în dezechilibru şi, mai grav, riscăm să ni se plafoneze sumele ce vor fi alocate României în viitoarea sesiune bugetară 2014-2020.

Cu fonduri ue: deficitele scad, PIB-ul creşte

Dacă rata absorbţiei s-ar fi apropiat de 100% (adică în fiecare an am fi tras câte o „felie" proporţională din totalul de 19 miliarde de euro alocate ca fonduri structurale pentru România în perioada 2007-2013), Produsul Intern Brut ar fi depăşit încă din 2009 suma pe care a atins-o în 2011, respectiv 578 de miliarde de lei.

Deficitul bugetar ar fi fost de numai 4,9% din PIB (în loc de 6,5%) în 2010 şi de 3,4% în 2011 (faţă de 4,35%). Pentru 2012, modelarea CNP arată că am fi avut un PIB de peste 760 de miliarde de lei cu absorbţia completă a fondurilor UE - a se compara cu cea mai optimistă estimare lansată recent de Ministerul Finanţelor, respectiv puţin peste 600 de milioane de lei.

În cea de-a doua variantă a scenariului CNP, România nu ar absorbi aproape niciun ban din fondurile structurale, iar realitatea românească de azi nu e chiar departe de această imagine. Spre exemplu, fără absorbţia fondurilor, deficitul bugetar ar fi, potrivit CNP, de 4,8% din PIB în 2011 (a fost de 4,3%), iar în 2012 va fi de 3,1% (faţă de ţinta de 1,9% stabilită de Ministerul Finanţelor).

Altfel spus, dacă o ţinem tot aşa, riscăm să pierdem şi fragilele echilibre macroeconomice pe care le-am obţinut cu austeritate şi cu atâtea sacricficii la nivelul populaţiei.

Reamintim, în acest context, că rămânerea în urmă la absorbţia fondurilor europene înseamnă, pe lângă riscul de a decapitaliza sectoare întregi ale economiei, şi tăierea alocărilor viitoare, pentru că bugetul pe perioada 2014-2020 va fi „croit" în funcţie de performanţele statelor membre în utilizarea banilor.

Avertismentele comisarului Hahn

România trebuie să atragă fonduri europene de circa 30 de milioane de euro săptămânal până la finalul acestui an, pentru a beneficia în perioada 2014-2020 de acelaşi nivel al fondurilor structurale, a afirmat comisarul UE pentru Politică Regională, Johannes Hahn, după întâlnirea avută ieri cu premierul Ungureanu. Comisarul a susţinut, la Palatul Victoria, o conferinţă de presă alături de premierul român, după ce a participat la reuniunea Comitetului interministerial pentru absorbţia fondurilor europene.

„Conform calculelor noastre, România ar trebui să primească cel puţin aceeaşi sumă de bani (în exerciţiul bugetar 2014-2020 - n.r.) pentru a-şi continua toate proiectele începute, care trebuie să îmbunătăţească condiţiile de trai ale cetăţenilor români. Prin urmare, este foarte important pentru România să demonsteze că poate utiliza fondurile existente", a spus comisarul european.

„Doar pentru acest an ar fi necesar să primiţi plăţi de peste 30 de milioane de euro sau 131 de milioane de lei pe săptămână, până la finele anului 2012, pentru a îndeplini toate criteriile", a conchis Johannes Hahn. Comisarul UE a arătat, totodată, că România nu a depăşit pericolul de a-i fi suspendate plăţile din fondurile europene, dar că deocamdată se află în calendarul de măsuri convenit pentru remedierea deficienţelor constatate.

3,1% din PIB va fi deficitul bugetar în 2012, dacă România nu va reuşi să absoarbă mai bine fondurile UE.