Cum a reuşit Bulgaria să câştige pe timp de criză

Politicienii europeni au „dat-o-n bară“, însă asta nu a împiedicat Bulgaria să ia propriile măsuri pentru combaterea crizei şi, în multe domenii, să reuşească să depăşească state puternice din Europa, a explicat ieri Simeon Djankov, ministrul bulgar de Finanţe, prezent la Bucureşti pentru a participa la „Forbes România CEO Forum“.

„Când credeam că această criză se termină şi ne aşteaptă vremuri semnificativ mai bune, ne trezim că ne îndreptăm  de fapt catre o încetinire a creşterii economice. De ce se întamplă asta? De ce a ajuns Europa în situaţia aceasta?“, şi-a început discursul ieri Simeon Djankov, ministrul bulgar de Finanţe, invitat la „Forbes România CEO Forum“. Răspunsul său imediat a stârnit câteva zâmbete şi i-a făcut pe toţi jurnaliştii prezenţi să înceapă să noteze cu repeziciune.

„Răspunsul este că politicienii au dat-o-n bară. S-au dovedit extrem de puţin doritori să ia măsurile dificile care se impuneau, iar ajutorul extern care ar fi trebuit sa îi sprijine a eşuat mizerabil, de asemenea“, a spus el, denunţând atât politica populistă impusă de Fondul Monetar Internaţional prin persoana lui Dominique Strauss-Kahn, care avea ambiţii politice, cât şi pe cea a Comisiei Europene, care nu a cerut la timp reformele necesare.

La ieşirea sa din sala în care au avut loc dezbaterile pe teme economice (la care au participat, printre alţii, Emil Boc, premirul României, Dinu Patriciu, cel mai bogat Român, Krzysztof Walenczak, artizanul privatizărilor realizate prin Bursa de la Varşovia în ultimii doi ani, bancheri şi manageri români şi europeni), l-am întrebat dacă se consideră eurosceptic. Răspunsul a fost un „nu“ categoric. Atunci de ce această poziţie dură la adresa UE? „Viitorul Bulgariei este în interiorul Uniunii şi în zona euro“, a spus Djankov, care a declarat recent într-un interviu pentru „Adevărul“ că guvernul bulgar nu se va grăbi să adere la uniunea monetară pentru că există prea multe semne de întrebare legate de arhiotectura acesteia.

„Mai mult, am văzut că răspunsul european practic a eşuat. Nicio idee dintre cele propuse la nivelul UE in ultimii doi ani nu a funcţionat. De aceea, noi am ales sa ne asumam propriile soluţii, elaborând un pact naţional pe care apoi l-am implementat in Constituţie. Şi cred că asta ar trebui să facă toate ţările. Nu aşteptaţi ca UE să vină cu soluţii, este mai simplu să le implementati la nivel naţional si să faceţi din parlament gardianul acestui pact“, a explicat Djankov.

Însă cel mai important element care a făcut diferenţa pe timp de criză a fost rapiditatea. În 2009, imediat după ce a venit la putere, guvernul bulgar a redus cheltuielile publice cu 15%.

„Pe timp de criză, pieţele exagerează, mediul de business exagerează şi atunci şi guverul ar trebui să exagereze, să ia măsurile imediate care ar putea părea înca nejustificate, exagerate“, spune el.

„Primul lucru pe care l-am făcut, la o săptămână de la instalare, a fost o tăiere de 15% a cheltuielilor din toate sectoarele. Nu am pierdut timp gândindu-ne unde ar trebui sa tăiem mai mult sau mai puţin, ci am implementat direct aceasta tăiere şi abia după aceea ne-am gândit unde ar trebui să tăiem în plus“.

Click pe imagini pentru galerie foto de la „Forbes România CEO Forum"

Iar fermitatea cu care acţionazi este esenţială, un lucru pe care l-a învăţăt la fostul său loc de muncă (Djankov a lucrat 15 ani în cadrul Băncii Mondiale), a ţinut să precizeze acesta.

Iar aceşti doi factori – rapiditatea şi fermitatea – au făcut toată diferenţa din lume. Au permis Bulgariei ca, în plină criză, să-şi permită să reducă o parte din taxe şi să majoreze salariul minim pe economie şi pensiile sociale. Mai mult, guvernul a reuşit ca, în fiecare an de criză, să majoreze bugetul alocat pentru Educaţie – „pentru că, în final, investitorii la asta se uită“, a explicat ministrul.

„Am anunţat de la început care vor fi lucrurile pe care nu le vom face: nu vom creşte taxele - şi acum avem cea mai mică rată de împovărare fiscală din UE. Însă nu ne-am angajat că doar nu le vom scădea, ci ne-am asumat responsabilitatea ca nici viitoarele guverne nu vor face asta. Aşa că, la începutul anului, am gândit un pact pentru stabilitate financiară pe care l-am implementat în Constituţie, specificând că, pentru a majora taxele, este necesară aprobarea cu o majoritate de două treimi din parlament, ceea ce practic nu se intamplă niciodată. Am făcut asta pentru a atenua temerile investitorilor că guvernele viitoare nu se vor alinia la aceste politici. Acum asistăm la o accelerare a intrării lor în ţara noastră“.

Bulgaria are o ţintă de deficit de 2,5% din PIB, însă Djankov crede că, până la finalul anului, aceasta va putea ajunge la 2%, urmând ca anul viitor să coboare la 1,5%, iar în 2013 să se ajungă la echilibrarea bugetului.

„Sunt foarte optimist în legatură cu ce se va întâmpla în anii urmatori pentru Bulgaria şi România.  România este printre puţinele ţări care au început criza cu probleme semnificative, însă a facut toate ajustarile necesare, ieşind din această perioadă mai bine decât era atunci când a intrat. Nu cred că România va avea nevoie să ia măsuri adiţionale, iar mai departe situaţia ei economică va fi mai bună decât cea a altor ţări din UE“, spune Djankov.

Ezită însă atunci când îl întreb care ar fi primele taxe pe care le-ar reduce dacă mâine ar trece Dunărea şi ar schimba Ministerul Finanţelor de la Sofia cu cel de la Bucureşti. „Bineînţeles, reducerea TVA ar stimula consumul şi ar încuraja companiile, însă deocamdată nu aveţi spaţiu“, a exlicat oficialul.