Cum a pierdut România trei miliarde de euro din aer curat

România nu va mai putea vinde surplusul de certificate de emisii poluante, potrivit deciziei de ieri a Comitetului de Conformare al Protocolului de la Kyoto. Certificatele pe care le are România în plus valorau trei miliarde de euro în 2009, iar acum am mai fi obţinut pe ele doar 1,5 miliarde de euro.

Comitetul de Conformare al Protocolului de la Kyoto a decis ieri în mod oficial că ţara noastră va mai putea să-şi valorifice surplusul de emisii de dioxid de carbon, deoarece sistemul de monitorizare şi raportare a emisiilor nu este conform cu cerinţele Comitetului.

România are un surplus de 300 de milioane de certificate, pentru că a poluat mai puţin decât prevăzuse în momentul încheierii Protocolului de la Kyoto, în 1997. Aceasta deoarece multe întreprinderi industriale mari s-au închis în tot acest timp.

Autorităţile române ar fi putut vinde surplusul în 2009 sau în 2010, când ar fi încasat trei miliarde de euro, la valoarea la care se făceau atunci aceste tranzacţii. Însă Ministerul Economiei şi cel al Mediului nu s-au pus de acord care dintre ele să gestioneze acest proces. Potrivit legislaţiei europene, acest lucru trebuie făcut de guvernul unei ţări şi, într-un final, s-a mers pe varianta unui comitet interministerial.

Prin urmare, din 2009 până în prezent, doi miniştri ai Economiei - Adriean Videanu şi Ion Ariton -, doi ai Mediului - Nicolae Nemirschi şi Laszlo Borbely -, precum şi doi şefi ai Agenţiei pentru Protecţia Mediului - Mihai Fâcă şi Jozsef Nagy - nu au fost în stare să aducă României într-un mod foarte simplu trei miliarde de euro. Aceasta în timp ce Guvernul ţării a împrumutat 20 de miliarde de euro de la FMI şi Comisia Europeană, fără să mai punem la socoteală împrumuturile de la bănci cu dobânzi mari.

De ce s-a ajuns aici

Propunerea de suspendare a acestui drept al României a fost făcută la precedenta reuniune a Comitetului de Conformare al Protocolului de la Kyoto, care a avut loc la începutul lunii iulie, iar autorităţile române au venit încă de vineri cu declaraţii care arătau că se aşteptau ca decizia finală să fie potrivnică României.

„Capul şefului Agenţiei de Protecţie a Mediului trebuie să fie pe masă dacă acest lucru se va întâmpla. Vreau un plan foarte, foarte riguros ca în maximum şase luni să se poată relua tranzacţionarea acestor certificate, dar vreau capete jos dacă o asemenea decizie se ia împotriva României şi cei vinovaţi să plătească", a declarat vineri, premierul Emil Boc, citat de Mediafax.

A doua zi, Jozsef Nagy, preşedintele Agenţiei pentru Protecţia Mediului, a anunţat că-şi va prezenta luni demisia, chiar dacă nu se consideră vinovat. El a explicat faptul că problemele privind inventarierea emisiilor datează din 2009, iar el a venit la conducerea instituţiei în 2010 şi de atunci a lucrat încontinuu pentru eliminarea deficienţelor.

La rândul său, ministrul Mediului, Laszlo Borbely, a arătat că România trebuia să raporteze acestei comisii încă din 2007 inventarul de emisii. „Am sesizat că de mai mulţi ani trebuia să facem aceste studii, am pornit cu două studii în 2010 şi în acest an cu încă patru, sunt studii complexe, toate sunt în derulare şi se vor finaliza spre sfârşitul anului", a precizat ministrul.

România a dat în judecată Comisia Europeană

În plus, o altă controversă planează asupra acestui subiect. România este în conflict cu Comisia Europeană încă din 2007, când au fost alocate certificatele de emisii pentru perioada 2008-2012. Ţara noastră a primit cu 20% mai puţine astfel de titluri şi a dat în judecată Comisia Europeană. Procesul nu a fost încă soluţionat.

Deşi la momentul 2009 surplusul nostru de certificate valora trei miliarde de euro, între timp, pe pieţele internaţionale preţul certificatelor a scăzut la jumătate. Aceasta pentru că fiecare ţară unde poluarea este mare a căutat să-şi asigure din timp numărul de certificate de care avea nevoie în plus, astfel că acum aceste permise nu prea mai au căutare, iar perioada când se pot face astfel de tranzacţii expiră anul viitor. „În prezent, preţul este de 5-6 euro pe certificat, faţă de 10 euro cât era în 2009-2010", declara, în aprilie, Florentina Manea, director în Ministerul Mediului.

Potrivit acesteia, România negocia pentru vânzarea acestor certificate cu companii din ţări care nu şi-au îndeplinit obligaţiile din protocolul de la Kyoto, precum Japonia, Spania, Portugalia sau Canada. Banii astfel obţinuţi ar fi fost gestionaţi de Fondul pentru Mediu şi puteau fi folosiţi pentru finanţarea unor proiecte prin care se reduc emisiile de gaze cu efect de seră, precum şi în proiecte mici privind producţia de energie regenerabilă.

Ce sunt certificatele de emisii

Un certificat de emisii este echivalentul unei tone de dioxid de carbon. Fiecare stat care a semnat Protocolul de la Kyoto în 1997 a primit un număr de certificate de emisii reprezentând cantitatea totală de dioxid de carbon pe care o poate elibera în atmosferă.

Ce sunt certificatele verzi

Certificatele de emisii sunt des confundate cu certificatele verzi, deşi sunt două lucruri total diferite. Certificatele verzi reprezintă subvenţiile acordate producătorilor de electricitate din surse regenerabile.