Cum a pierdut România Porţile de Fier sârbeşti

Campionul energetic format din companii profitabile care ar fi trebuit înfiinţat în urmă cu un an ar fi putut cumpăra partea sârbească a Porţilor de Fier. Discuţiile s-au blocat în momentul în care noul guvern a decis să înfiinţeze, în schimb, două noi companii care includ termocentrale şi mine cu pierderi imense.

Fostul preşedinte al Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), Teodor Atanasiu, în subordinea căruia ar fi trebui să fie înfiinţat, la finele anului 2008, campionul energetic naţional, dezvăluie unul din primii paşi pe care această companie energetică i-ar fi făcut.

Electrica, societatea care ar fi trebui să preia Hidroelectrica şi complexurile energetice Rovinari şi Turceni, era în discuţii cu compania din Serbia care administrează hidrocentralele pentru a participa la procesul de privatizare a părţii sârbeşti din hidrocentrala Porţile de Fier I.

Guvernul Tăriceanu a aprobat o ordonanţă de urgenţă pentru înfiinţarea unei singure companii energetice de stat, care nu a fost aplicată întrucât noua guvernare a venit, la începutul anului 2009, cu un alt plan de reorganizare a sectorului în două societăţi.

„Eram în discuţii preliminare cu compania din Serbia, care s-au terminat odată cu decizia de a nu mai înfiinţa compania integrată. România a pierdut şansa de a avea un campion regional",
ne-a declarat Teodor Atanasiu. Potrivit lui Corneliu Stan, directorul general de atunci al Electrica, desemnat să negocieze cu sârbii, compania românească era interesată şi de achiziţia unei distribuţii de electricitate în Serbia.

Oficial, nu a existat nimic

„Urma să avem în 2009 alte întrevederi. Electrica era interesată de aceste achiziţii indiferent dacă ar fi fost înfiinţată sau nu compania energetică naţională", ne-a spus Corneliu Stan. În schimb, deşi sârbii nu au vândut între timp nici hidrocentrala, nici distribuţia de energie, secretarul de stat pe probleme energetice din Ministerul Economiei, Tudor Şerban, spune ferm:

„Oficial, nu există niciun fel de adevăr în aceste declaraţii". Întrebat dacă cele două noi companii energetice ar putea să participe la un astfel de proces de privatizare, Şerban a arătat că acestea trebuie să-şi rezolve întâi problemele interne legate de datorii şi pierderi.

Facturi mai mici la energie

Odată cu achiziţia părţii sărbeşti a hidrocentralei de la Porţile de Fier, în sistemul energetic românesc ar fi intrat mai multă electricitate ieftină, în condiţiile în care costurile de producere a energiei hidro sunt aproape la jumătate din media la nivel naţional, iar partea românească a centralei produce circa 10% din consumul naţional.

Mai mult, energia hidro este nepoluantă, iar hidrocentralele au capacitatea de a fi pornite în doar câteva minute. Cele şase hidroagregate de pe partea sârbească, nefiind modernizate, sunt evaluate la mai puţin de un miliard de euro.