Cu ce se alege statul din gaura neagră a huilei

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Statul român va recupera doar 160 de milioane de euro din datoriile istorice de 1,2 miliarde de euro pe care le are Compania Naţională a Huilei la buget.

După mai mulţi ani în care Compania Naţională a Huilei (CNH) a fost cap de listă în topul celor mai mari datornici la stat, Guvernul face în sfârşit ceva concret pentru a rezolva problema datoriilor istorice, care au ajuns în acest moment la 1,2 miliarde de euro.

Practic, cele şapte mine de huilă din Valea Jiului vor fi separate: trei dintre ele, considerate neviabile, vor fi închise până în 2018 şi vor primi în continuare ajutoare de stat conform legislaţiei europene, iar patru dintre ele îşi vor continua activitatea. Cele trei mine neviabile (Petrila, Paroşeni şi Uricani) vor fi preluate de o nouă companie, special înfiinţată în subordinea Ministerului Economiei, şi vor fi ulterior executate silit de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.

„Executarea silită se va realiza în contul datoriilor, la valoarea care a fost stabilită de un expert autorizat, adică circa 50 de milioane de euro", a declarat, pentru „Adevărul", Mihai Sorin Găman, director general al Direcţiei de Resurse Minerale din Ministerul Economiei.

Cât valorează minele viabile

Mai departe, strategia ministerului vizează fuziunea dintre cele două termocentrale din Valea Jiului, adică Deva şi Paroşeni, care vor cumpăra minele performante ale CNH: Lonea, Livezeni, Lupeni şi Vulcan. „Minele viabile, evaluate la 110 milioane de euro, vor fi scoase la vânzare, iar aceşti bani se vor duce la bugetul de stat, în contul datoriilor", a mai spus Găman.

Restul datoriei va dispărea odată cu CNH. „În momentul în care o companie nu mai are active de vânzare, ea intră în faliment şi se radiază", a explicat oficialul ministerial.

Potrivit acestuia, întreaga strategie a fost convenită atât cu FMI, cât şi cu Comisia Europeană. De altfel, finanţatorii externi au spus de mai multe ori că datoriile companiilor de stat sunt una dintre marile probleme ale economiei româneşti.

„Se rezolvă astfel o problemă care trenează de foarte mult timp, care altfel ar fi influenţat deficitul bugetar", a mai spus Găman.

Guvernul se află în plin proces de punere în aplicare a acestei politici. În septembrie, Executivul a aprobat o ordonanţă de urgenţă prin care se sting creanţele ANAF aferente celor trei mine neviabile pe care le va executa silit.

În urmă cu două zile, Ministerul Economiei a lansat în dezbatere publică un alt proiect de act normativ prin care creanţele AVAS la CNH vor trece tot la ANAF. Potrivit proiectului, fără această măsură ar fi afectată siguranţa sistemului energetic naţional şi ar fi pusă în pericol derularea acordului cu FMI.

Cum s-au acumulat datoriile

Datoriile CNH datează din anii 1993-1994 şi au fost cauzate de politica guvernelor de a ţine sub control preţul energiei pentru populaţie, tarife care nu a crescut odată cu costurile de producţie. În 2007, CNH a trebuit să opteze pentru tipul de subvenţie: cea pentru producţie, care a fost aplicată de România, şi ajutorul de stat pentru investiţii.

Până anul trecut, toate minele de huilă din Uniunea Europeană au primit ajutoare de stat, însă, în decembrie 2010, autorităţile comunitare au convenit ca numai unităţile care se vor închide până în 2018 să mai primească subvenţii. Guvernul şi-a propus pentru anul viitor reorganizarea sectorului de producere a energiei din cărbune. Astfel, termocentralele Deva şi Paroşeni, împreună cu minele viabile de huilă, vor deveni Complexul Energetic Hunedoara.

Pe de altă parte, cele trei complexuri existente în Oltenia - Rovinari, Turceni şi Craiova - vor fuziona cu Societatea Naţională a Lignitului şi vor forma Complexul Energetic Oltenia. Acesta va deveni al doilea producător de energie al ţării, după Hidroelectrica. Planul Guvernului este vânzarea pachetului majoritar de acţiuni al celor două noi complexuri către un investitor strategic, potrivit măsurilor asumate în faţa FMI.

Ne bazăm pe cărbune

Jumătate din producţia de energie a ţării se bazează pe cărbune. Potrivit Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, România mai are resurse de huilă pentru următorii 115 ani, iar cele de lignit vor mai fi suficiente încă 260 de ani.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite