Cu ce s-a ales statul din afacerea Petrom

Ministerul Economiei va rămâne cu 2,8% din acţiunile Petrom, după listarea pachetului de 9,84% şi după ce va vinde 8% din titluri către salariaţii companiei, aşa cum prevede contractul de privatizare. Deşi Petrom valorează peste cinci miliarde de euro pe bursă, statul a renunţat, în timp, la întreaga companie pentru doar 1,5 miliarde de euro.

Statul român este pe cale de a nu mai deţine aproape nimic din Petrom, care nu este doar cea mai mare companie românească, ci deţine şi majoritatea zăcămintelor de ţiţei ale ţării (cu excepţia unor perimetre mici) şi jumătate din rezervele de gaze naturale.

Citiţi şi:

Cum pot ajunge acţiunile Petrom pe o singură mână

După ce va lista la bursă pachetul de 9,84%, a cărui vânzare a început ieri, statul va rămâne cu 10,8%. Însă, potrivit contractului de privatizare, statul va trebui să vândă salariaţilor Petrom un pachet de până la 8% din acţiunile companiei, la acelaşi preţ pe acţiune pe care l-a plătit şi OMV în 2004. Astfel că statul va rămâne cu doar 2,8% din compania petrolieră.

Ne-am ales cu praful de pe tobă

Statul a încasat 669 de milioane de euro din privatizarea din 2004 şi va primi încă cel mult 235 de milioane de euro pentru pachetul de 8% destinat salariaţilor. Astfel că, dacă adăugăm suma maximă pe care ar putea să o primească din oferta care se derulează acum, adică 610 milioane de euro, putem spune că statul s-a ales în total cu 1,5 miliarde de euro după ce a vândut aproape tot din cea mai mare companie a sa. Aceasta în condiţiile în care, în prezent, Petrom are o valoare bursieră de peste cinci miliarde de euro.

Analiştii spun că renunţarea la pachetul de 9,84% din Petrom nu înseamnă nimic pentru stat din punctul de vedere al controlului în companie. „Statul oricum era un acţionar minoritar fără niciun cuvânt de spus. S-a văzut în ultima vreme că statul nu a putut să-şi impună niciun punct de vedere, fie că a fost vorba de rediscutarea redevenţelor, de taxa suplimentară pe profit sau de fondul de solidaritate", a declarat, pentru „Adevărul", Iulian Panait, preşedintele firmei de consultanţă financiară KTD Invest.

Ce înseamnă de fapt Petrom

Petrom este concesionarul unor rezerve dovedite de ţiţei şi gaze de peste 830 de milioane de barili echivalent petrol, România fiind una dintre puţinele ţări din Europa care mai au o producţie proprie de hidrocarburi.

La capitolul ţiţei, suntem pe locul trei în Europa în ceea ce priveşte rezervele dovedite şi pe locul cinci în funcţie de producţie, iar România este ţara europeană unde rezervele se vor epuiza cel mai greu, adică în 15 ani la ţiţei şi în 54 de ani la gaze.

Piaţa gazelor este reglementată în România, iar profitul din această activitate al Petrom este ţinut în frâu, însă consorţiul de bănci care a intermediat oferta se aşteaptă ca liberalizarea pieţei, anunţată pentru anii următori, să însemne o creştere impresionantă a câştigului companiei prin majorarea preţului plătit de consumatori.

Petrom se revanşează însă pe partea de ţiţei, unde costurile de producţie sunt mici, circa 16-18 dolari pe baril, dar preţul de vânzare este cel al pieţei (ieri, cotaţia barilului Brent era 117 dolari). Preţul carburanţilor se formează liber în piaţă şi nu poate fi modificat de Guvern.

Din toată această schemă, statul nu se alege nici măcar cu redevenţe pe măsură, pentru că acestea au fost stabilite în 2004, la privatizare, când barilul era 30 de dolari, şi nu pot fi modificate până în 2014.

Dividendele sunt incerte

Singura alinare ar fi fost dividendele, dar şi acestea abia se acordă în acest an, după o pauză de doi ani. „Trebuie puse în balanţă două situaţii: fie rămâi acţionar şi ai putea câştiga ceva din dividende, cu incertitudinile de rigoare, fie iei acum 610 milioane de euro (cât ar valora oferta Petrom la preţul maxim - n.r.). Totul depinde de preţul de vânzare din ofertă", ne-a declarat, la rândul său, analistul financiar Aurelian Dochia.