Ce soluţii vor avea românii să se încălzească la iarnă după tăierea subvenţiilor
0Dacă subvenţiile vor fi eliminate, cele mai ieftine soluţii pentru încălzirea caselor în timpul iernii vor fi sobele cu lemne şi centralele pe gaze. Specialiştii recomandă să fim atenţi la costurile fiecărei soluţii de încălzire şi, mai ales, să gândim pe termen lung.
În pachetul de măsuri de austeritate anunţat de Guvern la începutul acestei veri era inclusă şi eliminarea totală a subvenţiilor pentru energia termică, urmând ca doar populaţia defavorizată să mai beneficieze de ajutoare de căldură.
Mai citeşte şi:
Coşul de cumpărături al arădenilor a sărăcit în urma TVA-ului mare
Acest lucru ar dubla facturile populaţiei la încălzire. Anunţurile s-au soldat cu mii de cereri de debranşare şi, cu gândul la frigul de la iarnă, românii au început să investească în centrale termice de apartament.
Însă debranşările în masă înseamnă o tragedie pentru cei rămaşi în sistemul centralizat - care, de regulă, sunt persoane cu venituri reduse. „Dacă rămân puţini clienţi racordaţi la sistemul centralizat, consumul scade, deci cresc costurile constante. Asta înseamnă că cei care rămân racordaţi vor plăti mai mult, iar sistemul centralizat va fi în prag de colaps", ne-au declarat experţi din domeniu.
Subvenţiile mai au o şansă
În acest context, premierul Emil Boc a cerut comisiei interguvernamentale pentru energia termică să vină cu soluţii pentru ca, totuşi, subvenţiile să nu fie eliminate.
„Vom propune premierului Emil Boc menţinerea subvenţiilor în acest an. Trebuie să se oprească investiţiile în tehnologiile vechi. Acestea trebuie înlocuite cu unele noi, pentru reducerea consumului de energie primară şi diminuarea poluării", a declarat preşedintele Institutului de Studii şi Proiectări Energetice, Dan Gheorghiu, citat de Mediafax.
Şi totuşi, care este modul optim de a ne încălzi pe timp de iarnă, în aceste vremuri când trebuie cântărit fiecare ban? Pentru cei din mediul urban, dacă Guvernul păstrează subvenţiile, încălzirea centralizată rămâne cea mai ieftină soluţie, raportat la principalul competitor - centralele de apartament pe gaze. La nivel naţional, preţul plătit de populaţie este de circa 150 de lei pe gigacalorie, în timp ce încălzirea individuală pe gaze costă, în medie, între 175 şi 200 de lei.
În schimb, dacă subvenţiile vor fi eliminate, iar preţul energiei termice în sistemul centralizat ajunge la 300 de lei pe gigacalorie, centralele termice de apartament par o investiţie excelentă.
Gazele se vor scumpi
Specialiştii în energia termică avertizează că nu este chiar aşa, mai ales pe termen lung. Aceasta deoarece preţul gazelor este în continuă creştere. Numai de la începutul anului până acum, majorarea a fost de 10%. Mai mult, gazul natural este extrem de poluant, iar din 2013 - conform legislaţiei europene - orice utilizator de instalaţie care arde gaze trebuie să plătească pentru emisiile de dioxid de carbon, inclusiv populaţia.
Spre exemplu, dacă toate cele 570.000 de apartamente racordate la sistemul centralizat din Capitală ar trece la utilizarea centralelor pe gaze, ele ar consuma circa 630 de milioane de metri cubi de gaze pe an, adică vor emite 1,12 milioane de tone de dioxid de carbon. „Mai mult, reţeaua de distribuţie a gazelor nu va putea face faţă consumului mare, astfel că, odată ce temperaturile vor scădea în timpul iernii, se va stinge gazul la toată lumea", ne-a declarat Tudor Popescu, expert în termoficare. Iar investiţiile distribuitorilor în extinderea reţelei de gaze se vor reflecta tot în preţul gazelor.
„Este inacceptabil să depindem de un singur tip de combustibil, mai ales că au mai fost probleme în alimentarea cu gaze. CET-urile pot trece oricând la consumul de păcură sau alţi combustibili, pe când centralele de apartament nu pot folosi decât gaze", ne-a explicat directorul unui CET, care doreşte să-şi păstreze anonimatul.
Pe de altă parte, utilizatorul unei centrale de apartament este avantajat de faptul că poate urmări atent consumul, iar confortul este sporit. Nu mai suferă din cauza vecinului care nu a plătit factura şi nu mai rămâne fără apă caldă pe perioada reviziei de vară.
„Singura soluţie pentru sistemul centralizat este utilizarea cogenerării (producţie de energie electrică şi termică simultan) de înaltă eficienţă, iar reţelele să fie adaptate la nivelul actal al sistemului. Acum sunt supradimensionate cu 100%. În următorii ani, până se va face ceva în sistemul de termoficare, pare mai rentabil să utilizezi centrala de apartament", a mai spus reprezentantul CET-ului.
Încălzirea electrică, încă nerentabilă
În ceea ce priveşte încălzirea electrică prin pardoseală sau cu calorifere, specialiştii spun că este încă foarte scumpă, pentru că necesită un consum mare. Dacă s-ar consuma doar energie hidro, care are un preţ la jumătate faţă de media naţională, tariful ar fi undeva între cel centralizat şi cel al unei centrale individuale pe gaze. Cu toate acestea, Nicolae Vasile, inginer la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Inginerie Electrică, a demonstrat într-un studiu faptul că încălzirea electrică este mai ieftină decât cea pe gaze dacă se optează pentru consumul diferenţiat de zi şi de noapte.
Acest lucru ar însemna să utilizăm centrala mai mult noaptea, când ar fi mai ieftin, deci şi confortul termic ar fi relativ redus. Studiul de caz a implicat o casă cu parter şi mansardă şi suprafaţă locuibilă de 173 de metri pătraţi. Costurile cu încălzirea electrică în lunile octombrie-aprilie au fost de 4.600 de lei, în timp ce utilizarea gazelor a costat cu cu 22% mai mult, adică 5.600 de lei.
Specialiştii merg pe ideea că o variantă mai ieftină de încălzire este centrala pe lemne, însă acest lucru este mai puţin accesibil celor din mediul urban. Chiar şi aşa, costurile depind foarte mult de suprafaţa care trebuie încălzită, iar sobele cu lemne sunt mult mai greu de întreţinut.
Ce asigură Guvernul
Potrivit legislaţiei actuale, până la 45% din costurile cu combustibilul necesar producerii de energie termică în sistem centralizat sunt asigurate din bugetul de stat. Preţul final al energiei este compus din costurile de producţie, cele de transport, distribuţie şi furnizare. Autorităţile locale trebuie să acopere cel puţin 10% din preţul final al energiei termice.
Mai scump decât în UE
Preţul mediu al gigacaloriei produse în România este de circa 60 de euro, mai mare cu 18% decât media europeană, potrivit unui studiu realizat de compania internaţională de consultanţă AT Kearney.
„Acest preţ generează o povară suplimentară semnificativă asupra bugetelor locale şi a celui de stat care subvenţionează preţul consumatorilor casnici, în timp ce industria românească suferă din cauza costurilor mari de producţie", spun autorii studiului.
Peste două treimi din centralele termice din România sunt echipate cu o tehnologie din anii 1960-1970, ceea ce le face extrem de ineficiente. În plus, acestea folosesc doar combustibili fosili, care sunt fie foarte scumpi, respectiv gazele, utilizate în proporţie de 48%, fie deosebit de poluanţi, precum cărbunele sau păcura, iar costurile cu emisiile de dioxid de carbon se reflectă în preţul final. Mai mult, combustibilii sunt achiziţionaţi în alte monede decât leul, iar companiile trebuie să suporte diferenţa de curs valutar.
O bună izolare termică a locuinţei poate scădea factura la încălzire chiar şi cu 40%, mai spun specialiştii. În România există circa cinci milioane de utilizatori ai sistemului centralizat de alimentare cu energie termică în mediul urban.
Se încarcă comentariile...
