Criza mondială, privită relaxat de la Bucureşti

"O economie deschisă nu va putea rămâne neafectată de criza mondială", a declarat ieri şeful guvernului. Este vorba de şeful guvernului de la Berlin, Angela Merkel. Mai la est, la

"O economie deschisă nu va putea rămâne neafectată de criza mondială", a declarat ieri şeful guvernului. Este vorba de şeful guvernului de la Berlin, Angela Merkel.

Mai la est, la Bucureşti, lucrurile sunt privite mult mai lejer, şi omologul Călin Popescu Tăriceanu ne asigură că "în mod clar" nu are cum să fie afectată economia românească.

Mai mult, este loc şi de o apreciere - "Eventual s-ar putea să aibă efecte pozitive, pentru că o serie de active imobiliare din SUA se vor ieftini şi s-ar putea să fie români dispuşi să le cumpere". Atmosfera destinsă este generalizată la Bucureşti.

Oficiali ai Ministerului de Finanţe condus de Varujan Vosganian au anunţat că luna viitoare România ar putea începe să se împrumute pe pieţele internaţionale. Un anunţ care arată o nevoie disperată de bani, pe care investitorii o vor taxa cerând prime de risc mai mari din partea României.

Preconizata ieşire a guvernului pe pieţele financiare internaţionale este inoportună

Când marii creditori ţin de bani şi coloşii mondiali nu mai găsesc finanţare, românii caută bani. Ori suntem în mare criză financiară, ori în mare criză de responsabilitate.

Ministerul Finanţelor pare să menţină intenţia de a redeschide în octombrie-noiembrie emisiunea de eurobonduri (lansată în iunie anul acesta) pentru a atrage de pe piaţa internaţională încă 250 de milioane de euro.

Anunţul făcut marţi de secretarul de stat Eugen Teodorovici a stârnit aprecieri negative din partea analiştilor economici, dar, cu toate acestea, Finanţele nu au avut venit cu nicio lămurire.

" Condiţiile sunt mult mai proaste decât acum câteva luni. Investitorii sunt mult mai reticenţi, percepţia faţă de risc s-a schimbat, mai ales în ce priveşte ţările emergente.

Iar acum, când mari companii au dificultăţi să se împrumute, este contraproductiv şi lipsit de strategie să anunţi ieşirea pe piaţa internaţională. Aceasta nu face decât să arate că ai o nevoie disperată de finanţare, ceea ce înseamnă costuri suplimentare", spune Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen România.

Risc mai mare, milioane în plus

"Ministerul a făcut o alegere de timp foarte nepotrivită", adaugă analistul economic Matei Păun, citat de NewsIn. "Este o greşeală pentru că vor fi costuri foarte mari", spune şi Nicolaie Alexandru-Chidesciuc, senior economist la ING Bank România. România are unul dintre cele mai mari deficite externe din regiune.
Riscurile percepute în cazul României se reflectă deja în cotaţiile privind eurobondurile româneşti.

Astfel, în prezent, instrumente specifice prin care investitorii caută să se protejeze împotriva riscurilor de neplată (Credit Default Swap) "taxează" titlurile româneşti cu o dobândă de circa 1,2-1,3% mai mare decât în iunie, când a avut loc emisiunea de 750 de milioane de euro. Dacă atunci emisiunea se făcea la o dobândă de 6,7% pe an (şi aşa cu peste 1,5% mai mare decât în urmă cu un an), acum dobânda ar putea ajunge la 8%. Iar criza financiară încă nu şi-a arătat partea cea mai gravă, cum a avertizat ieri FMI.

Pe cine cred investitorii?

"Condiţiile sunt mai bune pe pieţele financiare şi vom avea un plus de lichiditate" - Eugen Teodorovici, secretar de stat în MEF

"Este o criză financiară foarte serioasă. Ne confruntăm zilele acestea cu o majorare a riscurilor şi a incertitudinii, Dominique Strauss-Kahn, directorul general al FMI

"În mod clar, această criză nu va avea influenţe asupra României", Călin Popescu Tăriceanu, prim-ministru

"România este una dintre ţările cele mai vulnerabile la turbulenţele financiare internaţionale" , EIU