Criza forţei de muncă, rezolvată cu personal de la sate

Cea mai mare problemă cu care se confruntă firmele mici şi mijlocii este lipsa forţei de muncă şi lipsa de calificare a muncitorilor, potrivit Consiliului Naţional al IMM. Preşedintele

Cea mai mare problemă cu care se confruntă firmele mici şi mijlocii este lipsa forţei de muncă şi lipsa de calificare a muncitorilor, potrivit Consiliului Naţional al IMM. Preşedintele acestei confederaţii patronale, Ovidiu Nicolescu, a declarat că autorităţile trebuie să aibă în vedere specializarea şi încadrarea în muncă a oamenilor de la sate, fiind singura cale de revigorare economică.

"În acest moment, mediul de afaceri nu este favorizant în România, iar cea mai mare problemă este legată de asigurarea resurselor umane necesare. Peste 80% din firmele din România nu reuşesc să-şi asigure resursa umană necesară nici cantitativ, nici calitativ. Această problemă riscă să blocheze evoluţia economică", a spus Nicolescu.

Preşedintele CNIPMMR spune că în mediul rural există disponibilă o forţă de muncă formată din peste 500.000 de tineri, care ar trebui calificaţi în meserii pentru care există cerere de angajaţi. El a spus că o soluţie provizorie ar putea consta în "importul" de muncitori, dar din ţări apropiate, precum Moldova şi Ucraina.

În deschiderea Forumului Naţional al IMM, desfăşurat la Arad, Ovidiu Nicolescu a spus că, în 2007, peste 100.000 de IMM-uri au falimentat în România, ceea ce "ar trebui să dea de gândit Guvernului".

Două milioane de români nu lucrează

Aproape două milioane de români sunt apţi de muncă, dar nu lucrează în prezent, iar aceşti oameni ar putea susţine programele investiţionale, a declarat vineri ministrul economiei şi finanţelor, Varujan Vosganian.

"În primele luni din acest an am avut o dinamică a investiţiilor străine de 32%. Am recomandat investitorilor să traverseze Carpaţii, în Moldova şi în alte zone", a spus Vosganian la o masă rotundă pe tema evoluţiilor socio-economice din România.

În altă ordine de idei, un sondaj al Comisiei Europene arată că 23% din eşantionul din România declară că a primit, în ultimele 12 luni, plata "în plic", în timp ce media UE a fost de 5%.

Motivele pentru care românii aleg un loc de muncă nedeclarat sunt, în general, cele legate de nivelul salarizării (26%), lipsa controlului exercitat de autorităţi (13%), lipsa locurilor de muncă în zona reglementată a pieţei muncii (10%), dar şi nivelul fiscalităţii pe forţa de muncă (10%).