Creşterea economică nu mai mizează pe grâu

În prima jumătate a anului, principalii factori de sporire a Produsului Intern Brut au fost serviciile, construcţiile şi industria, în timp ce agricultura abia nu mai produce pagube

În prima jumătate a anului, principalii factori de sporire a Produsului Intern Brut au fost serviciile, construcţiile şi industria, în timp ce agricultura abia nu mai produce pagube

Produsul Intern Brut se bazează în continuare pe un consum în creştere. Statisticile anticipează o inversare de contribuţii ale utilizatorilor la formarea PIB.

Consumul individual al gospodăriilor este factorul principal de creştere a Produsului Intern Brut (PIB). Contribuţia acestei categorii a crescut constant din 2001, cu excepţia anului 2006, de la 3,6 la 11%. Datele publicate ieri de Institutul Naţional de Statistică confirmă anticipările referioare la cauzele saltului PIB fără precedent.

A doua categorie de utilizatori cu efect pozitiv asupra PIB este formarea brută de capital fix, 7,8%. Ar fi de preferat ca formarea brută de capital fix să fie mai mare decât contribuţia consumului individual al gospodăriilor, dar lucrurile trebuie privite în dinamica lor. "În acest sens, un aspect pozitiv este faptul că formarea brută de capital fix, ce reprezintă investiţiile unităţilor productive utilizate, cel puţin nu au crescut de la o pondere de 1%.

Cum de asemenea nu pot să nu remarc că una din resursele văduvite până acum, impozitele nete pe produs sunt într-o creştere puternică, semn al unei mai bune colectări", apreciază Lucian Anghel, economist-şef al BNR.

Inversarea ponderilor între cele două categorii s-ar putea petrece dacă o parte importantă a importurilor de anul acesta a fost făcută pentru aplicarea tehonologiilor productive. Serviciile şi sectorul construcţiilor reprezintă categoriile de activităţi economice, care prin investiţii îşi cresc ponderea în PIB. Contribuţia lor la creşterea de 8,8% a PIB a fost semnificativă: 3,8%, respectiv 2,2%.

Consumul domină saltul PIB

În acelaşi timp, industria îşi păstrează acelaşi aport situat în jurul a 1,5%. Poate părea surprinzătoare contribuţia agriculturii, dar aşa cum sublinia şi Virgil Voineagu, preşedintele INSE, "rezultatele recoltei agricole nu erau cunoscute în luna iulie.

Cu toate acestea, producţia agriculturii în creşterea PIB nu mai este atât de importantă ca în alţi ani, odată cu creşterea PIB generată de celelalte sectoare". În formarea PIB agricultura are o pondere de numai 3,6% faţă de construcţii - 49,5% sau industrie - 26,5%, iar această pondere este în scădere continuă.

Scumpirile merg mână în mână cu majorările salariale

Un PIB mai mare este rezultatul unei productivităţi a muncii sporite. Cu toate acestea, sporul de productivitate nu acoperă creşterile salariale. Creşterea din industrie a fost semnificativ mai mică decât cea a salariului mediu, de 25,8% în intervalul iulie 2007-iulie 2008. Productivitatea muncii din industrie a avansat în primele şapte luni ale acestui an, cu 9,3% faţă de aceeaşi perioadă din 2007, în special ca urmare a avansului din industria prelucrătoare. Ritmul este identic cu cel înregistrat în primele şase luni.

În ciuda tuturor avertismentelor repetate ale observatorilor evoluţiei macroeconomice, creşterile de productivitate au fost însoţite de creşteri şi mai mari ale salariilor, ceea ce creează premise inflaţioniste.

Dovada vine tot din datele prezentate de INSE. Întreţinerea locuinţei a crescut cu 8,42% în primele şapte luni ale anului. Într-un clasament al creşterilor de preţuri, transportul este pe primul loc, cu 9,71%. Alte grupe de produse care au înregistrat creşteri cu impact aspura veniturilor populaţiei au fost alimentele, băuturile alocoolice şi tutunul, serviciile cu 3, 6, respectiv 3%.

Pe sectoare de activitate în luna iulie faţă de luna iunie, preţurile produselor la energie electrică şi termică, gaze şi apă au înregistrat o creştere de 2,7%.

Alimentele adâncesc inflaţia

Conform INSE, cea mai mare pondere în inflaţia pe opt luni a fost de 8,79%. La o creştere a inflaţiei de aproape nouă procente, alimentele sunt un sfert. Devine astfel relevant faptul că primele preţuri care sunt influenţate de creşterile de salarii sunt la alimente, şi apoi seviciile.

Rata inflaţiei la nivelul Uniunii Europene (UE27) înregistrată în luna iulie 2008 comparativ cu luna iunie a fost de -01%.

53,3 miliarde de euro reprezintă valoarea în preţuri curente a Produsului Intern Brut al României realizat în primul semestru din anul 2008