Creditul a crescut mai putin, dar economisirea ramane o problema

Datele Bancii Nationale pe luna noiembrie arata o domolire a ascensiunii spectaculoase a creditului neguvernamental si o usoara crestere a economisirilor, dar bancherii si analistii spun ca e prematur

Datele Bancii Nationale pe luna noiembrie arata o domolire a ascensiunii spectaculoase a creditului neguvernamental si o usoara crestere a economisirilor, dar bancherii si analistii spun ca e prematur sa vorbim despre o revenire a acestor indicatori pe calea cea buna. "Ansamblul cifrelor nu este nici pe departe linistitor. Avem pe de o parte aceasta crestere puternica a creditului, care nu se bazeaza pe o crestere a depozitelor, ci pe indatorare externa. Romanul consuma mai mult indatorandu-se mai mult la extern, situatie care nu ar putea sa continue in acelasi ritm", afirma consilierul BNR Eugen Radulescu. Creditul neguvernamental a crescut in noiembrie cu 4,5 la suta fata de 5,7 la suta in octombrie, iar economiile populatiei cu 1,4 la suta fata de 1,1 la suta, dupa ce BNR a luat masuri in acest sens avertizand asupra pericolului scaderii economisirii in Romania. Pe primele 11 luni, cifrele Bancii Nationale arata o crestere in termeni reali a creditului neguvernamental cu 42,6 la suta, iar pe ultimele 12 luni cu 42,7 la suta. In schimb, depozitele in lei ale agentilor economici au crescut cu numai 1 la suta, in timp ce depozitele in valuta au scazut (nominal) cu 0,5 la suta. In opinia profesorului de economie Daniel Daianu ce ar trebui sa ne dea de gandit sunt economiile populatiei mai degraba decat creditul neguvernamental. "Cred ca este prematur sa vorbim despre un efect al masurilor BNR. Daca bancile nu vor umbla la depozite, segment pe care sunt reticente, exista riscul ca oamenii sa fuga spre valuta, mai ales spre euro", spune Daianu. Intrebarea este cum vor evolua creditarea si mai ales economisirea avand in vedere ca, teoretic, dupa cateva luni dobanzile ar tebui sa intre din nou pe un trend descendent, adica in linie cu tinta unei inflatii de 9 la suta. Consilierul BNR Eugen Radulescu spune ca dezinflatia de circa 3 puncte procentuale din 2003 a fost platita cu o foarte dramatica deteriorare a conturilor externe, fapt ce face foarte dificila sarcina pentru 2004. "Sa nu uitam ca in acest an noi urmarim o dezinflatie nu de la 17 la 14, ci de la 14 la 9 la suta, in conditiile in care nu ne mai putem permite nici macar sa continuam acelasi deficit extern, necum sa-l crestem. In fata unei asemenea dileme, chiar daca BNR va face apel la masuri restrictive specifice, cea mai mare parte a poverii va ramane pe umerii guvernului, care nu are alternativa la adoptarea unor masuri de reforma structurala semnificative", a adaugat Radulescu.