"Creditul doar cu buletinul" îşi arată faţa perversă

Siguranţa sistemului bancar este pusă sub semnul incertitudinii. Principalul vinovat pentru amplitudinea riscului de lichiditate este considerat creditul neperformant. Înmulţirea

Siguranţa sistemului bancar este pusă sub semnul incertitudinii. Principalul vinovat pentru amplitudinea riscului de lichiditate este considerat creditul neperformant.

Înmulţirea restanţelor este pusă pe seama riscului asumat din lipsa de informare de către clienţi, dar şi pe seama băncilor care, în goana după cote de piaţă, au desconsiderat profesionalismul angajaţilor. Aproximativ 6,7% din totalul creditelor acordate au cel puţin o rată scadentă neplătită.

Deocamdată, creşterea numărului de credite neperformante este estompată de cifrele care indică o majorare spectaculoasă a activităţii băncilor.

Deşi este un subiect tabu, scăderea alarmantă a lichidităţii din piaţa bancară preocupă bancherii şi instituţia de reglementare şi supraveghere, BNR. "Adevărul" demonstrează că, în ciuda stabilităţii afişate de sistemul bancar, problemele individuale ale băncilor încep să se înmulţească.

Două bănci au oprit temporar activitatea de creditare pentru unităţile lor teritoriale, semn că se amplifică vulnerabilităţile sistemului bancar

Înmulţirea restanţelor la rambursarea creditelor scoate în evidenţă greşelile în administrarea băncilor.

A întreba un bancher despre vulnerabilităţile pieţei bancare este ca şi cum ai întreba de funie în casa spânzuratului. Nimeni nu este dispus să vorbească deschis despre pericolele ce pândesc sistemul bancar ca urmare a goanei după cote de piaţă şi cu atât mai puţin despre instituţia pe care o reprezintă.

Deşi preocuparea există, pentru că prăbuşirea unei bănci cât de mici îi poate afecta pe toţi într-o perioadă de incertitudini, opiniile exprimate of record sunt unanime, "nu sunt probleme de sistem, dar în particular sunt bănci care pot avea probleme majore de calitate a activelor pe care nu le cunoaştem şi oricum nu este cazul nostru".

Riscurile, un subiect tabu

Bancherii pe care i-am chestionat par mulţumiţi de forma finală a Raportului asupra stabilităţii financiare pe 2007, care subliniază că "riscurile asupra stabilităţii financiare se menţin moderate, deşi persistenţa dezechilibrelor macroeconomice interne şi turbulenţele de pe pieţele financiare internaţionale au determinat relativa lor accentuare.

Riscurile generate de sectorul companiilor şi populaţiei au sporit pe fondul creşterii mai pronunţate a volatilităţii cursului de schimb al leului, al îndatorării în valută, întărind necesitatea accentuării gradului de restrictivitate a politicii monetare.

Ca o consecinţă a măsurilor preventive, analizele de stress test au relevat că eventuale şocuri de nivel moderat ar putea fi gestionate corespunzător". O formulare pe cât de diplomatică, pe atât de încriptată.

Prima frază sugerează pericolul legat de scumpirea finanţărilor externe şi a asigurării de lichidităţi pentru activitatea curentă. Pericolul sistemic poate fi cu atât mai mare cu cât cele 36 de bănci controlate de acţionari străini deţin 90% din activele întregii pieţe.

Prin comparaţie, doar şase bănci au capital autohton, două fiind de stat. Expunerea sistemului bancar autohton faţă de instituţiile-mamă europene şi, implicit, faţă de evoluţiile pieţei financiare modiale este în consecinţă foarte mare. Piaţa financiară este marcată în această perioadă de convulsii. Eventualele dificultăţi ale băncilor-mamă s-ar putea propaga şi asupra "copiilor" din România.

Finanţarea externă, sub semnul întrebării

Din cifrele bilanţiere ale anului trecut se poate observa că cele mai multe bănci străine şi-au asigurat un raport supraunitar între lichiditatea efectivă şi lichiditatea necesară doar beneficiind de finanţarea externă.

Diferenţa dintre resursele atrase prin depozite şi creditele acordate a fost acoperită în special din împrumuturi de la băncile-mamă, ceea ce le-a expus, o dată în plus, riscului de lichiditate (prin limitarea alternativelor de finanţare).

Cu alte cuvinte, românii s-au împrumutat din banii economisiţi de vest-europeni şi mai puţin din depozitele atrase de bănci. Abia de curând, urmare a creşterii dobânzilor la depozite, se poate vorbi de o reconsiderare a resurselor de creditare.

Punând pe primul loc acapararea unor cote de piaţă cât mai mari, activitatea de atragere a banilor clienţilor români a trecut pe un plan secund. Bancherii străini nu confirmă vreo vulnerabilitate, argumentând că o întrerupere bruscă a liniilor de finanţare sau o retragere înainte de maturitate a creditelor alocate filialelor din România sau din alte ţări ar avea un impact dezastruos pentru respectiva bancă străină.

Dar s-au mai văzut cazuri. "Momentan nu sunt probleme de lichiditate din acest punct de vedere, dar un nebun poate să apară oricând", afirmă Nicolae Cinteză, şeful Direcţiei de supraveghere din cadrul Băncii Naţionale a României.

Atunci unde trebuie căutate vulnerabilităţile sistemului bancar? În riscul de credit sugerat în cea de-a doua frază din sinteza raportului, citat în primele rânduri. În afara exprimării uşor eliptice, informaţia suferă de un neajuns. Nu exprimă situaţia actuală.

Banca Naţională a făcut în ultimul an numeroase apeluri la temperarea vitezei de creditare, mai ales pentru creditul de consum şi în special pe valută. Au trebuit să treacă însă şase luni pentru a se pune în discuţie modificarea normelor de creditare.

Dinamica creditării ascunde neperformanţa

Deşi se vedea şi de la Washington (în raportul difuzat în aprilie) că ponderea creditelor neperformante în totalul creditelor sau procentele de creştere a provizioanelor pentru creditele neperformante se apropie de condiţiile de cod roşu.

Până la pericolul sistemic, primul semnal de alarmă a fost dat de devalorizarea leului şi inflamarea inflaţiei, pentru care este responsabil şi surplusul de bani din creditarea excesivă. FMI a avut imaginea de ansamblu a sistemului bancar din perioada în care creditarea în valută şi creditul doar cu buletinul au atins apogeul.

Românul s-a împrumutat în exces nu doar pentru că i s-a permis sau pentru că nu a fost avertizat aspura riscurilor dar şi pentru că a vrut să profite de lăcomia băncilor.

Odată cu ratele restante, încep să iasă la iveală unele "scheme" de împrumut. Unele cereri, şi nu puţine, au fost depuse şi aprobate în baza unor adeverinţe de salariu false, urmare fie a aranjamentelor dintre angajatori şi salariaţi sau obţinute de la reţele de falsificatori. Multe credite restante aparţin celor care şi-au mutat domiciliul în Spania sau Italia.

Preţul plătit pentru goana după bani

"Aş fi vrut să vă spun că siguranţa sistemului bancar este absolută. Pot să afirm că este doar acceptabilă, peste 80%. Şi sunt preocupat de acest fapt", ne-a declarat Nicolae Cinteză.

Dintre problemele pe care le-a sesizat şi în cazul cărora a intervenit rapid în ultimul timp, Cinteză aminteşte şi avertizarea dată unei bănci care se împrumuta de pe piaţa interbancară pe termen scurt pentru a acorda finanţări pe termene mai lungi decât perioada pentru care angaja finanţarea. "Le-am dat o săptămână să rezolve situaţia şi s-au încadrat", afirmă şeful direcţiei.

Au început să curgă sancţiunile

Alte două bănci au fost sancţionate recent cu suspendarea operaţiunilor de creditare pentru câteva sucursale teritoriale. Percepţia de risc de lichiditate este dată de creditele neperformante provenind din creditele acordate persoanelor fizice", ne-a confirmat domnul Nicolae Cinteză. Se poate spune că sporirea sancţiunilor BNR indică o vigilenţă sporită a Băncii Centrale corelată cu pericolele existente.

Cel mai mare risc pe care l-am indentificat este cel operaţional. Acest risc se întrepătrunde cu riscul de credit. Riscul operaţional derivă din calitatea umană şi profesională scăzute ale celor care sunt implicaţi în operaţiunile derivând din relaţia directă cu publicul.

În dorinţa de a atinge ţintele de profit dictate de acţionariat, multe bănci au pus pe primul plan extinderea reţelei.

Goana după "aur" a însemnat pentru sistemul bancar 1.080 de sucursale deschise în 2007 şi 5.483 angajaţi. Se ajunsese astfel, la sfârşitul anului trecut, la un total de 5.482 de unităţi şi 65.657 de angajaţi. În primele cinci luni din 2008, s-au mai deschis 394 de unităţi, totalul angajaţilor din sistem atingând numărul 68.582.

În condiţiile unei penurii de personal, băncile nu au avut decât două opţiuni. "Fluctuaţia de personal a dislocat până la 30% din totalul angajaţilor în ultimii doi ani. Fenomenul pare să scadă, pentru că unii şi-au îndeplinit obiectivele, iar alţii au renunţat la exindere în contextul dat", spune Mihaela Damian, managing partner Stantonchase.

Pachetele salariale tot mai consistente au creat o presiune pe performanţa executanţilor, salariaţii care intră în contact direct cu clienţii. Executanţii, în marea lor majoritate, nu au nici vechimea, nici calificarea necesară pentru a oferi servicii bancare de calitate.

Concesiile sunt păgubitoare

Banca, şi clientul de credit sunt prejudiciaţi. Banca din cauza neperformanţelor, clientul pentru că nu ştie la ce riscuri se expune. Dar cel mai expus client al băncilor este cel care stă cel mai puţin prin bancă: depunătorul. El nu are ca reper al "seriozităţii" instituţiei decât dobânda. Iar o dobândă foarte mare nu este întotdeauna garanţia stabilităţii băncii.

Garantarea depozitelor persoanelor fizice

Plafonul de garantare al depozitelor - 20.000 euro (de la 1 ian. 2007).

Primele cinci instituţii de credit participante la schema de garantare acoperă 70,75% din totalul depozitelor garantate.

Totalul depozitelor garantate în plafonul de 20.000 euro/depozit: 46 miliarde lei (din care 18 miliarde echivalent valută). Numărul de titulari de depozite garantate: 17,5 milioane.

La 31 martie, la schema de garantare a depozitelor participau 32 de bănci şi Creditcoop.

Fondul putea acoperi la 31 martie 2008 sumele efectiv garantate cumulate la primele 13 instituţii de credit cu cele mai mici ponderi în totalul depozitelor garantate.

Fondul nu putea acoperi din resursele sale sumele efectiv garantate pentru oricare din primele şapte instituţii de credit.

6,7% reprezintă procentul din totalul creditelor acordate cu cel puţin o rată restantă. Valoarea totală a creditelor în luna mai era de 165 miliarde de lei

Percepţia de risc de lichiditate este dată de creditele neperformante provenind din creditele acordate persoanelor fizice
Nicolae Cinteză, director Supraveghere BNR