Creditele in valuta sunt mai riscante decat cele in lei

Creditele in valuta s-au mentinut in topul preferintelor romanilor inaintea celor in lei inca din 1996. Daca pana anul trecut, intreprinderile erau principalii beneficiari ai creditelor in valuta, din

Creditele in valuta s-au mentinut in topul preferintelor romanilor inaintea celor in lei inca din 1996. Daca pana anul trecut, intreprinderile erau principalii beneficiari ai creditelor in valuta, din 2003, riscurile aferente unor astfel de credite s-au transferat si catre buzunarele persoanelor fizice, care s-au imprumutat din ce in ce mai mult in valuta pentru a-si achizitiona o masina de spalat sau un televizor, insa mai ales pentru a-si cumpara o locuinta. La sfarsitul lunii iulie, imprumuturile acordate de banci populatiei se ridicau la 106.475 miliarde lei, dintre care creditele in lei reprezentau aproape 69.000 de miliarde lei. Daca pentru imprumuturile pe termen scurt si mediu, balanta se inclina in favoarea creditelor in moneda nationala, in privinta creditelor pe termen lung, situatia este la polul opus: imprumuturile in valuta erau in iulie in valoare de 24.733 miliarde de lei, in timp ce creditele in lei abia depaseau nivelul de 3.000 de miliarde lei.
De ce prefera romanii sa se imprumute in valuta?
In conditiile in care dobanzile la creditele in lei variaza intre 21 si 30 la suta, este lesne de inteles de ce un roman prefera sa contracteze un imprumut in euro sau dolari, pentru care dobanda variaza intre 7 si 12 la suta. Un calcul simplu arata ca pentru un imprumut de 10.000 de euro, rambursabil in 10 ani, diferenta dintre rata in lei sau in euro este de la simplu la dublu. La imprumutul in lei, rata fixa lunara ar fi de 9,3 milioane de lei, in timp ce pentru varianta in valuta s-ar plati constant 130 de euro - adica circa 5,33 milioane de lei la un curs de 41.000 lei/euro. Insa economia la dobanda inseamna asumarea unor riscuri suplimentare.
Care sunt riscurile creditelor in dolari sau euro?
Dobanzile mai mici ale creditelor in valuta au in spate o serie de riscuri. Problema se reduce la faptul ca, daca creste euro sau dolarul, in conditiile in care salariile in lei ale persoanelor care au de platit rate in valuta nu se modifica prea mult, sumele datorate bancilor pot sa creasca pana la un nivel la care nu mai pot fi platite. "Riscul creditarii in valuta este acut pentru cei care au venituri in lei si se imprumuta in valuta. Intr-un scenariu pesimist, de exemplu, daca oamenii isi pierd increderea in moneda nationala si isi schimba economiile in valuta, s-ar putea crea presiuni pe curs. Pe termen lung, tintirea inflatiei presupune un curs de schimb mult mai flexibil pentru ca Banca Nationala va acorda mai multa atentie tintei de inflatie si se va concentra mai putin pe stabilitatea cursului", explica profesorul Daniel Daianu. In viziunea lui, creditarea in lei trebuie sustinuta de reducerea diferentialului de dobanzi - prin diminuarea dobanzilor la lei sau cresterea dobanzilor la valuta - si de cresterea economica, care va determina implicit si majorarea veniturilor populatiei (o rata de 2 milioane poate fi mai usor de suportat daca salariile se dubleaza). Bogdan Baltazar, preseditele CA al BRD SocGen, sustine ca principalele riscuri de depreciere a leului tin de situatia economiei nationale. "Economia romaneasca ramane o economie supusa puseurilor legate de arierate, deficite. Daca persoana in cauza nu are venituri in valuta sau indexate, e greu sa plateasca o rata cu 20 la suta mai mare. Riscurile cresc cu cat durata de creditare este mai mare, pentru ca si fenomenele ce pot aparea sunt mai greu de prevazut", ne-a declarat Bogdan Baltazar. Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului Mugur Isarescu, considera ca riscurile creditarii in valuta depind de conjunctura de pe pietele internationale. "Piata internationala n-o stapanim. Oricand raportul dintre euro si dolar, cele doua valute in care se imprumuta romanii, se poate schimba. Pe termen lung, pana la adoptarea euro, leul ramane cea mai sigura moneda pentru noi. Am vazut deja cu totii ce s-a intamplat in 2002, cand au crescut imens dobanzile la euro. Cei care s-au imprumutat in euro au facut mari eforturi pentru a-si onora platile. Incurajarea creditarii in moneda nationala este o preocupare constanta a BNR", ne-a declarat Adrian Vasilescu.