Creditele vor fi tot mai greu de contractat în România

În premieră, toate costurile şi comisioanele împrumutului se scad din bonitatea clientului

Ieri au intrat în vigoare noile norme ale Băncii Naţionale a României privind limitarea riscului de credit la împrumuturile acordate persoanelor fizice, care introduc în calculul angajamentelor lunare de plată - pe lângă rată, dobândă şi comisioane - şi celelalte costuri care decurg din contract.
O altă noutate a normelor BNR vizează introducerea leasingului financiar în categoria creditelor de consum, instituţiile financiare nebancare fiind obligate să se supună aceloraşi reguli ca şi băncile atunci când acordă credite sau finanţează prin leasing. Noua reglementare se înscrie în linia măsurilor adoptate de banca centrală pentru stoparea creşterii explozive a sumelor împrumutate de români, dar, după cum declară oficialii BNR, apetitul pentru împrumuturi nu poate fi stopat. "Măsura BNR vizează temperarea creşterii creditării, şi nu stoparea ei. Creditul va continua să crească, dar această majorare nu va mai fi explozivă", a declarat, pentru Adevărul, Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, care spune că se va consemna o uşoară atenuare a creditării.
"Vor continua să fie date credite pentru case, vor continua să fie date credite de consum şi creditul, în general, va continua să se dezvolte", mai declară oficialul BNR. El recunoaşte că deja în România este greu să iei un credit, mai ales în condiţiile în care atât împrumuturile, cât şi locuinţele sunt scumpe. "Este greu (să iei un credit - n.r.) din cauza băncilor. şi creditele, şi casele sunt scumpe în România. Până la 1 ianuarie nu aşteptăm schimbări importante în ceea ce priveşte preţul caselor, dar după această dată ele s-ar putea modifica, în sensul că ar putea scădea", ne-a mai informat Vasilescu.
Cum vă calculaţi capacitatea de plată
"Cel care solicită un credit, fie că este o persoană, fie că este o familie, va trebui să facă, pentru a-şi afla bonitatea, două operaţiuni de scădere. O primă operaţiune - din salariul brut sau din venitul brut se scade impozitul şi îşi dă netul unu. Din net unu se mai face o scădere. Se scad facturile la căldură, la lumină, alte impozite, cum sunt la casă, pe pământ, datorii şi toate astea constituie o sumă care se scade din net unu şi ne dă net doi. Abia această sumă, net doi, este suma pe care o ia în calcul banca atunci când soliciţi un credit şi banca nu poate să-şi dea un credit care să exprime o rată lunară plus dobânzile, plus comisioanele, care să reprezinte mai mult de 35 la sută la un credit ipotecar", a explicat consilierul guvernatorului băncii centrale.