Creditele pentru export - in scadere

* Cele pentru echipamente stagneaza, dar imprumuturile pentru bunuri imobiliare s-au majorat cu circa 50 la suta * Din iunie 2002 pana in iunie 2003, creditele catre sectorul administratiei publice, invatamant si sanatate s-au triplat

Nu mai este un secret faptul ca, in ciuda cresterii economice din ultimii trei ani, economia Romaniei a ramas "incremenita" in finantari pe termen scurt. Structura creditelor acordate in sistemul bancar pe primele sase luni ale anului arata ca, in continuare, asistam la o dominatie absoluta a creditelor de trezorerie, adica a creditelor pe care bancile le acorda agentilor economici pentru desfasurarea activitatii curente. "Doar cu credite de trezorerie nu se poate desfasura o activitate sustenabila, pentru ca ele nu fac decat sa acopere un deficit pe termen scurt", ne-a declarat Petre Tulin, directorul Directiei Reglementare din Banca Nationala. El spune ca, pe de alta parte, aceste credite sunt bune pentru banci deoarece sunt mai putin riscante si, ca urmare, mai usor de administrat. Structura creditelor acordate de banci in prima jumatate a anului mai scoate la iveala faptul, deloc linistitor, ca imprumuturile destinate exporturilor au cunoscut o scadere semnificativa, in timp ce creditele pentru echipamente (adica dedicate investitiilor) au evoluat in pas de melc. Cifrele oficiale arata ca, desi detineau o pondere foarte mica in total, creditele pentru export au scazut de la 1,39 la suta (in decembrie 2002) la 1,03 la suta in iunie 2003. In valoare absoluta, aceste imprumuturi se ridica la circa 3.300 miliarde lei, cu aproximativ 500 de miliarde lei mai putin decat la finele anului trecut. "Aceasta poate fi o explicatie pentru performanta mai scazuta a exporturilor", afirma Tulin. Nici creditele pentru echipamente nu sunt "in forma": au marcat o crestere nesemnificativa, de la 15,62 la suta din total au ajuns la 15,81 la suta din totalul imprumuturilor acordate de banci in ultimele sase luni. Asta demonstreaza ca, din pacate, creditele pentru investitii nu au evoluat in acelasi pas cu cresterea economica si ca la baza acesteia a stat mai degraba consumul, decat investitiile si exportul. "Se poate spune ca imprumuturile pentru investitii au intrat intr-o perioada de stagnare, dupa ce in anii 2001 si 2002 au cunoscut o perioada de crestere", a adaugat oficialul BNR. Creditele care au marcat cea mai spectaculoasa crestere sunt cele pentru bunuri imobiliare. Datele BNR arata ca, in doar sase luni, ponderea acestora in totalul imprumuturilor acordate de banci a crescut de la 2,92 la suta la 4,07 la suta. Au crescut creditele acordate societatilor cu capital de stat Pe domenii de activitate, structura creditului releva faptul ca ponderea imprumuturilor destinate industriei, in totalul creditelor neguvernamentale, a scazut cu circa cinci puncte procentuale, de la 50,23 la suta in iunie 2002 la circa 46 la suta in iunie 2003. Ponderea creditelor acordate companiilor din domeniul serviciilor a ramas aproape la acelasi nivel (putin peste 38 la suta), in timp ce imprumuturile alocate administratiei publice, invatamantului si sanatatii s-au triplat, intr-un singur an ponderea lor crescand de la 0,70 in iunie 2002 la 2,21 la suta. Sectorul privat detine o pondere covarsitoare in structura creditului din punct de vedere al formelor de proprietate, dar se observa ca imprumuturile destinate sectorului de stat au crescut (din iunie 2002 pana in iunie 2003) cu circa 25 la suta, iar ponderea creditelor acordate sectorului privat a scazut cu putin peste un punct procentual (de la 75,53 la suta la 74,15 la suta). Totodata, si ponderea imprumuturilor catre societatile cu participare de capital strain, respectiv cu capital mixt, era in iunie 2003 cu cateva puncte procentuale mai mica fata de iunie 2002. Schimbari importante se observa si in structura creditelor din punct de vedere al valutei in care au fost acordate. Dupa ce in iunie 2002 dolarul era rege, acum ponderea imprumuturilor in moneda americana a ajuns foarte aproape de cea a celor in euro: 35,08 la suta, respectiv 34,60 la suta din total. Nu departe de aceste ponderi se afla creditele in lei, care reprezentau la 30 iunie 2003 aproape 30 la suta din total.