Creditarea stagnează, restanţele cresc

Românii nu se mai încumetă să contracteze noi împrumuturi bancare şi cumulează întârzieri tot mai mari la rambursarea creditelor aflate deja în derulare.

Restanţele la creditele contractate de populaţie şi firme au continuat să crească în luna octombrie şi s-au apropiat şi mai mult de pragul de cinci miliarde de euro. Volumul sumelor restante a urcat cu 32% în primele zece luni ale anului, în special pe fondul avansului înregistrat pe componenta în valută, potrivit datelor Băncii Naţionale a României (BNR). Mai exact, în intervalul analizat, restanţele la împrumuturile în euro, dolari şi franci elveţieni au crescut cu peste 38%, până la echivalentul a 2,76 miliarde de euro. Pe componenta în lei, sumele cu întârzieri la plată au crescut cu 23%, ajungând la echivalentul a 2,16 miliarde de euro.

Peste 700.000 de români au întârzieri

În condiţiile în care procesul de creditare a bătut pasul pe loc în ultimul an, restanţele şi-au crescut cota ocupată în totalul portofoliului de împrumuturi. Ponderea sumelor cu întârzieri în totalul creditelor a ajuns la 9,55% la finele lunii octombrie, de la 7,66% la începutul anului.
O bună parte din restanţele la bănci aparţin persoanelor fizice. La finele lunii septembrie, peste 713.000 de români aveau rate neplătite la timp pentru 1,023 milioane de credite, restanţele mai mari de 30 de zile depăşind echivalentul a 1,66 miliarde de euro, potrivit datelor Biroului de Credit.

Plata ratelor, amânată tot mai mult

Cele mai multe restanţe se înregistrau la împrumuturile în lei, respectiv echivalentul a 716 milioane de euro. Cea mai mare parte a sumelor restante înregistrau la sfârşitul primelor nouă luni întârzieri mai mari de 90 de zile.  Maximul creditelor neperformante ar putea să fie atins în acest an, însă există o serie de factori, precum gradul mare de îndatorare a populaţiei şi eficienţa moderată a procesului de restructurare, care menţin presiunea asupra portofoliilor de credite, potrivit Raportului asupra Stabilităţii Financiare publicat de Banca Naţională.

Volumul creditelor neperformante în valută a crescut cu 60% (iunie 2011 faţă de decembrie 2009), în timp ce volumul creditelor neperformante în lei a scăzut în aceeaşi perioadă cu 17%. Din punct de vedere al monedei de denominare, creditele în franci elveţieni sunt cele mai riscante, rata neperformanţei situându-se în iunie 2011 la 12%, comparativ cu 7% în cazul creditelor acordate în euro, conform datelor BNR.

Băncile străine pot reduce oricând finanţarea

Discuţiile despre impactul unei potenţiale retrageri a băncilor vest-europene de pe piaţa est-europeană se intensifică. Retragerea marilor bănci europene din regiune ar putea „şterge" 0,5 - 1% din creşterea economică a Europei de Est în 2012, potrivit estimărilor Royal Bank of Scotland. Săptămâna trecută, banca centrală a Austriei a recomandat grupurilor bancare să-şi limiteze finanţările în statele est-europene.  „Băncile au oprit deja creditarea de două luni, indiferent cine, ce declară", explică Doru Lionăchescu, preşedintele casei de investiţii Capital Partners.

„Orice ţară are motive să-şi facă griji"

„Nu este vorba de retrageri de bani, ci de a trimite mai puţini bani", explică Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului Băncii Naţionale a României, adăugând că România este deja implicată într-un acord similar celui de la Viena, încheiat în 2008. De data aceasta însă, băncile s‑au angajat să continue finanţarea, însă acordul nu prevede un nivel al acesteia, astfel că băncile nu ar încălca niciun acord dacă ar reduce finanţarea, explică Vasilescu.. „Orice ţară din lume are motive să-şi facă griji", continuă acesta. „Deocamdată, România nu trebuie să se îngrijoreze din cauza băncilor", mai spune acesta.