Cota unică nu aduce efectele benefice prognozate de autorităţi

Monetar Internaţional - "Cotele unice: Principii şi dovezi", publicat pe site-ul FMI. Potrivit acestuia, introducerea în România la începutul anului trecut a impozitului de 16% a dus la

Monetar Internaţional - "Cotele unice: Principii şi dovezi", publicat pe site-ul FMI. Potrivit acestuia, introducerea în România la începutul anului trecut a impozitului de 16% a dus la scăderea, în 2005, cu 1% din PIB a sumelor obţinute din impozitarea veniturilor personale şi ale firmelor.
După adoptarea cotei unice, ponderea deţinută de impozitul pe venit în formarea Produsului Intern Brut a scăzut de la 3% din PIB în anul 2004, la 2,3% din PIB în 2005, iar cea a impozitului pe profit s-a redus la 2,4% din PIB, în 2005, faţă de 2,7%, în 2004.
"Prin eliminarea impozitării progresive şi introducerea cotei unice, bugetul a pierdut, în 2005, aproximativ 1 miliard de euro. Din acesta, 700 de milioane de euro s-au dus la persoanele fizice, iar 300, la corporaţii", consideră Mihai Tănăsescu, fost ministru al Ministerului Finanţelor, până în 2004. Cu o excepţie, însă, aceeaşi părere are şi Varujan Vosganian, preşedintele Comisiei pentru buget, finanţe-bănci din Camera Deputaţilor.
"În 2005 veniturile la buget din impozit pe venit şi pe profit au scăzut, dar, până la sfârşitul anului 2008 veniturile se vor dubla", consideră deputatul, apreciind astfel că efectele benefice ale introducerii cotei unice se vor vedea în timp.
Potrivit directorului general al Grupului de Economie Aplicată (GEA), Liviu Voinea, şi în 2006 situaţia va fi similară, chiar dacă "pe hârtie" veniturile la buget vor înregistra un avans.
"Pentru acest an, se estimează că veniturile din impozitul pe profit vor creşte cu 14%. Dar dacă se scade inflaţia şi creşterea economică, nu mai rămâne nimic. În ceea ce priveşte impozitul pe venit, se va înregistra o creştere a veniturilor de circa 40%. Dar acest avans se înregistrează ca urmare a impozitului pe dividende", consideră Voinea.
Potrivit studiului realizat de experţii FMI, procentajul deţinut de veniturile din impozite indirecte s-a majorat, anul trecut, cu 0,7 puncte procentuale, la 10,9% din PIB, ceea ce a echilibrat pierderile de la celelalte capitole. Totodată, cele două cote ale Taxei pe Valoarea Adăugată (TVA), de 19%, respectiv 9% în cazul cotei reduse, nu au fost majorate, dar au fost operate creşteri pentru o serie de accize, iar unele servicii exceptate de la plata TVA au fost retrase din această categorie.
"Cota unică nu a dus la un avans al veniturilor bugetare, ci la creşterea consumului. Acest fapt a dus la creşterea deficitului de cont curent, ceea ce este foarte periculos, întrucât poate infuenţa în mare măsură inflaţia", confirmă şi fostul ministru al finanţelor.
Oficialii români nu par însă să fie îngrijoraţi de diminuarea, anul trecut, a ponderii veniturilor în PIB, apreciind că, pe termen mediu, situaţia se va schimba radical.
Astfel, estimările Ministerului Finanţelor Publice pe baza actualei cote unice de impozitare arată o creştere a veniturilor la bugetul general consolidat de la 35,2% din PIB, în 2007, la 37,7% din PIB în 2010.
Varujan Vosganian apreciază astfel că veniturile la buget vor creşte, până în 2007, la 11,8 miliarde lei, iar până la sfârşitul anului 2008, nivelul acestora aproape că se va dubla, comparativ cu 2004. În acelaşi timp, MFP susţine că veniturile din impozitul pe profit se vor majora de la 2,5% din PIB în 2008, la 2,8% din PIB în 2010.
Specialiştii arată cu degetul spre alte ţări
Studiul realizat de către specialiştii FMI este realizat pe baza informaţiilor din mai multe ţări care au adoptat cota unică în diferite momente, precum Estonia, Lituania, Letonia, Rusia, Ucraina, Slovacia şi Georgia. În afara acestora, alte state, precum Costa Rica, Cehia, Mauritius, Mongolia, Polonia sau Slovenia iau în calcul introducerea acestui sistem de impozitare. Popularitatea lui a fost însă influenţată de adoptarea cotei unice, în 2001, în Rusia, când sumele obţinute din impozitul pe venit au crescut, în termeni reali, cu peste 25%. Potrivit studiului FMI, printre dificultăţile cu care se vor confrunta statele în încercarea de a menţine aceste cote unice se numără în continuare problemele referitoare la impozitarea capitalurilor internaţionale şi la scăderea ponderii impozitelor pe veniturile personale în formarea PIB, observată în toate cele opt state, cu excepţia Rusiei. Pe de altă parte, în studiu se arată că nu există dovezi clare privind creşterea nivelului de colectare a impozitelor, în vreme ce angajaţii cu venituri medii ar putea pierde în urma unor astfel de reforme, ceea ce creşte riscul unor tensiuni politice.