Controlul averilor şi vânătoarea de vrăjitoare

Experţii în taxe spun că legea privind impozitarea veniturilor nedeclarate va avea efecte doar pe termen mediu şi lung. Până atunci, Fiscul îi ia la puricat pe cei care deţin conturi în afară. ANAF pare hotărâtă să-i găsească şi să-i taxeze pe evazionişti. Doar că, pentru a-i dovedi, autorităţile se angajează la un efort administrativ uriaş.

Actul normativ privind controlul averilor are aplicabilitate după 1 ianuarie 2011, dar Fiscul poate emite decizii de impunere pentru anumite venituri nedeclarate în România, pe baza metodelor de control indirect. Finanţele au publicat normele de aplicare ale acestor controale, însă lucrurile nu sunt tocmai limpezi din punct de vedere tehnic. Experţii în fiscalitate spun că, din punct de vedere practic, noile reglementări nu aduc vreo schimbare radicală faţă de ce a existat şi până acum. În plus, numărul mare de documente şi informaţii pentru emiterea deciziilor de impunere angajează Fiscul la un efort administrativ uriaş.

Potrivit lui Emilian Duca, expert în taxe al BDO, prevederile legii privind controlul averilor se vor aplica doar veniturilor obţinute după 1 ianuarie 2011, dar că pentru a face astfel de verificări trebuie să existe formulare, declaraţii, care nu au fost încă definite. „Pachetul legislativ este incomplet. Normele la Codul de Procedură Fiscală vor fi gata până la 1 mai, iar verificările nu cred că vor începe mai devreme de septembrie 2011", a spus Duca. În esenţă, dacă organul fiscal constată o diferenţă semnificativă între veniturile declarate de contribuabili şi situaţia fiscală personală (patrimoniu), acesta continuă verificarea şi stabileşte baza impozabilă prin utilizarea metodelor indirecte. Pentru a face această comparaţie, ANAF trebuie să aibă, de pildă, o declaraţie de patrimoniu - care nu a existat în sistemul fiscal românesc -, pe lângă cea de venit.

Legea penală, de bază

Potrivit lui Alexander Milcev, tax partner la Ernst&Young, procedurile specificate în norme puteau fi aplicate şi până acum. Însă, în practică, puteai să le vezi mai curând în materie penală decât fiscală. „Cu aceste principii şi indicaţii de ordin practic, puse explicit la dispoziţia Fiscului, inspectorii pot face mai repede şi mai eficient controale la persoane fizice. Părerea mea este că nu o să avem mulţi bani aduşi la buget prin decizii de impunere aferente perioadelor anterioare datei de 1 ianuarie 2011", crede Milcev.

Avocaţii spun că legea penală, ca şi până acum, rămâne de bază în dovedirea evaziunii fiscale. „Aplicarea unor norme de acest gen au importanţă doar pentru viitor. Din punct de vedere penal, atunci când se întrunesc elementele evaziunii fiscale oricând poate fi antrenată răspunderea persoanei", explică avocatul Romeo Cosma, managing partner la „Cosma&Asociaţii". Alexander Milcev spune că legea privind controlul averilor este foarte importantă din punct de vedere educaţional. „Persoanele vizate vor conştientiza mult mai bine implicaţiile şi vor aborda declararea dărilor la stat şi plata lor la timp mai serios. De aici vor veni mai mulţi bani, însă pe termen mediu şi lung", mai spune Alexander Milcev.

Teoretic, perioada verificată trebuie să fie în limita termenului de prescripţie a ANAF de a stabili obligaţii fiscale, respectiv cinci ani, sau de zece ani în cazul suspectării de evaziune fiscală. Însă în lipsa unei declaraţii de patrimoniu, Fiscul va întâmpina dificultăţi în determinarea averii persoanei verificate, pentru a o putea compara cu veniturile declarate.

"Nu cred că o să avem mulţi bani aduşi la buget prin decizii de impunere aferente perioadelor anterioare datei de 1 ianuarie 2011"
Alexander Milcev expert în taxe, Ernst&Young

Controale după intuiţie

Până când legea privind controlul averilor îşi va arăta efectele, Fiscul controlează anumite persoane care deţin conturi bancare în străinătate. După ce criterii? „Am făcut aşa, o selecţie. Am 12 persoane unde eu estimez că au venituri de vreo 50-60 de milioane de euro în Elveţia, pentru care primesc dobânzi în Elveţia", a spus şeful ANAF, Sorin Blejnar.