Contribuabilii pot decide soarta a 41 milioane de euro

contribuabil poate alege să direcţioneze doi la sută din impozitul pe venit plătit statului către o entitate nonprofit.Sistemul, aplicat şi în numeroase state europene, a funcţionat şi anul

contribuabil poate alege să direcţioneze doi la sută din impozitul pe venit plătit statului către o entitate nonprofit.
Sistemul, aplicat şi în numeroase state europene, a funcţionat şi anul trecut, când limita de decizie a fost de 1%. Dar numai 145.000 de contribuabili au făcut efortul de a căuta o destinaţie pentru aceşti bani, intrând astfel în buzunarele ONG-urilor doar 4,4 milioane RON, aferente veniturilor fiscale realizate în 2004.
Conform datelor Ministerului Finanţelor, pe anul fiscal 2005, din impozitul pe venit s-au strâns 7.107 milioane RON, ceea ce înseamnă că, potenţial, 142 milioane RON (41 milioane euro) ar putea fi dirijate de cei 6,5 milioane de contribuabili către entităţile nonprofit. Câţi salariaţi vor face însă efortul de a cere angajatorului fişa fiscală, de a-i face o copie xerox, de a căuta apoi datele de identificare fiscală a asociaţiei preferate şi, în final, de a merge la Fisc sau a trimite acolo o scrisoare recomandată, rămâne de văzut. Până la 15 mai, pentru că acesta este termenul-limită. Pentru cei cu venituri liberale, problema se pune mai simplu. Ei trebuie să completeze numai un câmp în declaraţia de venit.
Cătălin Gheorghe, de la Asociaţia pentru Relaţii Comunitare, unul dintre promotorii campaniei "doi la sută", spune că ţinta campaniei pentru acest an este dublarea numărului de contribuabili. El nu mizează însă şi pe dublarea sumei, chiar dacă 1% s-a transformat în 2%. "Anul acesta, contribuabililor salariaţi li s-a cerut să aducă o copie a fişei fiscale, care complică lucrurile, şi, în plus, e complet inutilă. Pe cei de la ANAF nu-i ajută cu nimic, e doar o chichiţă birocratică. În plus, cota unică a redus veniturile asociate, pentru că înainte impozitul era în tranşe, iar opţiunea pentru 2% şi-au manifestat-o în special contribuabilii cu venituri mari", explică reprezentantul ARC.

Entităţile nonprofit, nedefinite în Codul Fiscal
Cât priveşte destinaţia sumei, lucrurile sunt destul de neclare. Normele metodologice apărute la sfârşitul anului trecut se referă la "entităţile nonprofit", fără ca această noţiune să fie definită undeva în legislaţie (în speţă, în Codul Fiscal). "La bunul simţ sunt incluse aici organizaţiile nonguvernamentale şi fundaţiile organizate conform OG 26/2000, cărora li se adaugă asociaţii ale cultelor, asociaţii de locatari şi proprietari, şi de-aici încolo lucrurile devin cam tulburi, nu mai e clar dacă aici intră şi sindicatele etc. Se adaugă asociaţiile organizate pe legi specifice, precum cele de Cruce Roşie, organizaţii de tineret care au preluat patrimoniul UTC etc.", explică Cătălin Gheorghe.

Disproporţii în distribuţia teritorială
Dacă în Mureş până la 20% din contribuabili şi-au manifestat opţiunea, alte judeţe fruntaşe fiind Clujul şi Harghita, există şi zone în care popularitatea sistemului a fost foarte redusă. "Nu se strâng bani pentru că nu e nimeni să-i ceară. Dacă, în general, asociaţiile au strâns sume de ordinul zecilor de mii de euro, cei mai mulţi bani a adunat SMURD-ul, 2,7 miliarde de lei vechi. Deşi nu e nimeni pus special să controleze cum sunt cheltuiţi aceşti bani, în general, asociaţiile credibile publică bilanţurile financiare. Transparenţa cu care sunt cheltuite aceste fonduri sunt cea mai bună dovadă de credibilitate pe care o pot da asociaţiile, consideră Cătălin Gheorghe.