Conţeşti şi Czudec, două comune de succes pe bani europeni

Recorduri naţionale: o comunitate românească şi una poloneză au atras fiecare peste un milion de euro de la UE

până la Conţeşti. Odată intrat în comuna dâmboviţeană, de peste 6.000 de locuitori, nu poţi să nu remarci numărul mare de plăcuţe pe care sunt înscrise însemnele Uniunii Europene. Dezlegarea o aflăm repede de la primarul vechi de 14 ani al Conţeştiului, Nicolae Constantin. De ani buni aplică cu succes la mai toate programele guvernamentale şi europene şi a adus, în cele cinci sate ale comunei, mai bine de un milion de euro. Alături de angajaţii din primărie a învăţat însă, de la proiect la proiect, cum stă treaba cu noul soi de birocraţie. Învăţător înainte de revoluţie, primarul vede în educaţie prioritatea absolută a fiecărui mandat al său, pentru că, spune el, "lucrurile, bune sau rele, de la şcoală încep". şi acest lucru se vede.
şcoli dotate cu calculatoare şi centrale termice moderne
În fiecare dintre instituţiile de învăţământ reabilitate din Conţeşti şi Bălteni au fost băgaţi peste 100.000 de euro. Niciun elev nu stă în frig, pentru că există centrale termice. Copiii au calculatoare, sală sau măcar teren de sport.
Până şi rromii din localitate, o comunitate deloc neglijabilă, par să fi înţeles mesajul primarului. Elveţianu are 16 ani şi este elev în clasa a V-a. Zi de zi, după orele de curs, îl aşteaptă acasă soţia şi fiica lui, o fetiţă de 9 luni. Nu lipseşte însă nicio zi de la şcoală şi are de gând să facă acest lucru pentru încă 3 ani.
Mai greu fac faţă noilor realităţi adulţii, fie ei români sau de etnie rromă. Tot cu fonduri europene, prin programul PHARE, a fost construit un centru de sănătate, dar şi o brutărie pentru rromii din satul Bălteni - o investiţie totală de peste 100.000 de euro. Însă normalitatea europeană se opreşte aici. Nicio singură pâine nu iese din brutărie. De luni de zile primarul caută sa angajeze şi să formeze un brutar rrom. Ultimii doi au dat bir cu fugiţii după numai câteva zile de meserie. Aparent mai bine stau lucrurile în cazul dispensarului pentru minoritari. De câteva săptămâni acesta are curent electric şi lucrările sunt aproape gata. Curent electric, pe care îl şi plătesc, au toţi localnicii din Bălteni. Primarul susţine cu mândrie că a descoperit metoda de a opri furturile de energie. Modalitatea este deosebit de simplă şi ingenioasă. Contoarele au fost montate la mare înălţime pe stâlpii de transport ai curentului electric. Rezultatul: niciun branşament ilegal.
Sute de mii de euro pentru un azil şi un centru social
Raidul nostru jurnalistic a continuat cu vizitarea altor locuri în care se văd rezultatele banilor europeni. Proiecte ce depăşesc 100.000 de euro fiecare sunt şi căminul de bătrâni din satul Mereni, dar şi centrul de integrare socială pentru tinerii cu o situaţie precară. Azilul este gata şi aşteaptă primii locatari de la începutul anului. Aici, pentru suma de 400 de lei, pot fi primiţi bătrâni din judeţul Dâmboviţa, iar condiţiile de care vor beneficia sunt dintre cele mai bune. Tot un proiect social este şi centrul pentru tineri. Acesta se adresează tinerilor care, la împlinirea vârstei de 18 ani, au fost daţi afară din casele pentru copii. Primarul pune rezidenţilor o singură condiţie: să aibă un loc de muncă.
Marele proiect european al edilului din Conţeşti este transformarea şleaului care lega satele comunei într-un drum asfaltat de 8,5 kilometri. Banii au venit în bună măsură de la SAPARD şi nu au fost puţini, aproape un milion de euro. Primarul Nicolae Constantin încearcă şi decepţia nereuşitei, temporare spune el, de a aduce gaze în comuna sa. Nu se dă bătut însă. Are deja proiecte de viitor. Tot pe bani europeni. Speră ca după aderare să aducă în Conţeşti apa la robinet. Este sigur că nu va întâmpina probleme în a renova două grădiniţe pentru copii.

Mari companii vor să investească la Conţeşti
Banii cheltuiţi pe infrastructură şi proiecte sociale dau şi un alt gen de profit pentru locuitorii din Conţeşti, pe termen lung de această dată. Localitatea lor a devenit mult mai atractivă pentru investitori. Un grup de oameni de afaceri portughezi este în faza finală a investiţiei într-o mică fabrică de produse de decorat grădini. Ademar de Oliveira Baptista, unul dintre investitori, spune că investiţia totală se apropie de 700.000 de euro şi va genera aproximativ 20 de noi locuri de muncă. Nu ar fi băgat însă niciodată bani în Conţeşti dacă prin faţa fabricii sale ar fi trecut un pod de funii, cum era până acum câţiva ani, şi nu unul zdravăn, din beton. Primarul comunei ne spune însă că, în curând, vor fi vizibile şi afacerile de calibru. Renault va construi cu certitudine o fabrică de subansambluri auto, dar şi un centru de proiectare. Rămâne de văzut dacă firma producătorului francez va plăti taxele primăriei din Conţeşti sau celei din oraşul Titu.

Copiii polonezi din Czudec, cei mai buni agenţi ai Fiscului
Stanislaw Gierlak este primarul neafiliat politic al unei comune de 12.000 de locuitori din sud-estul sărac al Poloniei. La recentele alegeri din Polonia a câştigat al doilea mandat fără probleme. Nimeni nu a intrat în competiţie împotriva lui. Poate pentru că, doar cu ajutorul angajaţilor din primăria Czudec, el a reuşit să acceseze fonduri europene de peste două milioane şi jumătate de zloţi (aproximativ un milion de euro).
Internet doar cu impozitele plătite la zi
Cel mai mare succes al lui Gierlak este că toţi locuitorii din Czudec sunt plătitori model de taxe către stat. şi în Czudec cei mai buni agenţi ai Fiscului sunt chiar copiii din localitate. Această situaţie este însă de dată recentă. Imediat după aderarea la UE, urmare a unui proiect pe bani europeni, întreaga localitate a fost invadată de internet wireless. Sătenii din Czudec au devenit, gratuit, utilizatori de internet. Singura condiţie ca angajaţii primăriei să instaleze softul care dă posibilitatea realizării unei conexiuni la net este ca impozitele să fie plătite la zi. şi sunt plătite. Copiii, cei mai avizi utilizatori, fac "presiuni" ca părinţii să achite "birurile" chiar înainte de termenul legal. Succesul acestei idei a fost uriaş. Cu un nivel de colectare record, primăria din Czudec are acum banii necesari cofinanţării mai multor programe europene. "În localitate sunt, în prezent, peste 1.000 de computere, care au o conexiune şi, în acest fel, cam jumătate din cetăţeni au acces la internet", spune primarul Stanislaw Gierlak.Schimbarea la faţă a întregii comunităţi realizată pe bani europeni mai are şi alte componente. 74 de kilometri de canalizare şi 21 de kilometri de reţea de apă potabilă sunt alte două proiecte bifate la capitolul realizări încă din 2002, atunci când se lucra cu fonduri de preaderare. Tot din fondurile europene o fostă sinagogă a fost restaurată şi transformată într-o modernă bibliotecă publică. Au fost construiţi 14 kilometri de piste pentru biciclişti, şi turiştii care vizitează zona deluroasă din sud-estul Poloniei au auzit deja de ele.