Consumatorii de energie, victimele impreciziei legislative din domeniu

Deşi ar fi trebuit să fie instrumentul care să transpună clar normele europene privind sectorul energetic, recent intrata în vigoare Lege a energiei nu aduce îmbunătăţiri spectaculoase

Deşi ar fi trebuit să fie instrumentul care să transpună clar normele europene privind sectorul energetic, recent intrata în vigoare Lege a energiei nu aduce îmbunătăţiri spectaculoase faţă de cea veche. Cu atât mai grav cu cât neresponsabilizarea actorilor implicaţi în piaţa de energie se răsfrânge, în final, asupra consumatorului de rând.

Actul normativ-cheie pentru piaţa energiei electrice, Legea nr. 13/2007, după care este guvernat un sector strategic pentru orice economie naţională, mai are mult până la perfecţiune. Cuprinde destul de multe generalităţi, lasă loc ici-colo interpretărilor şi mută miza reglementărilor în spatele legislaţiei secundare, afirmă specialiştii. "Problema la noi o reprezintă legile secundare. Legea energiei spune ceva, dar mă pot trezi că este pus un punct undeva, care poate fi interpretat la un moment dat", a declarat pentru Adevărul preşedintele Asociaţiei Consumatorilor de Energie din România (ANCER), Iulian Florescu.

Concret, legea nu proiectează regulile de bază ale pieţei energiei: de funcţionare şi monitorizare, antitrust şi de acces la interconexiuni. În plus, rolurile autorităţilor sunt departe de a fi clare. Atribuţiile autorităţilor din domeniile ape şi mediu, educaţie şi cercetare, administraţie publică - centrală, locală şi sectorială -, lucrări publice, locuinţe etc. lipsesc. Producătorii de energie nu sunt obligaţi prin lege să vândă la vedere, după modelul achiziţiilor publice, iar autorităţile nu răspund de vânzările acestora.

"Art. 40 cere participanţilor la piaţă să furnizeze operatorului pieţei centralizate toate informaţiile <în conformitate cu reglementările autorităţii competente>. Este numai în aparenţă o prevedere de transparentizare a pieţei, inclusiv a preţurilor, deoarece natura şi periodicitatea informaţiilor este lăsată la discreţia reglementatorului", a declarat, la rândul său, fostul preşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei Electrice (ANRE), Jean Constantinescu.

Producătorii, lăsaţi la mâna intereselor de moment

Astfel se face că producătorii de stat au vândut cum au vrut energia, la preţuri care nu au putut fi stăpânite şi în afară de un director-doi demişi de ochii lumii, mutaţi apoi cu o funcţie mai jos în aceeaşi companie, nimeni nu a fost tras la răspundere pentru pagubele aduse bugetului de stat. Nimic nu este imputabil nimănui şi nu ştii cui aparţine vina cea mai mare: producătorului, ministerului care îl guvernează sau autorităţii care ar fi trebuit să monitorizeze şi să semnaleze problemele din sistem?

"De la noua Lege a energiei electrice erau de aşteptat repere clare pentru orice reglementare secundară, atribuţie sau acţiune din domeniu, în acord cu Directivele UE (...), acordându-se o prioritate impreciziilor legislative care au tolerat disfuncţiile cunoscute din sector", a adăugat Constantinescu.

Drepturi neclare pentru consumatorii de energie

În ciuda privatizării distribuitorilor de electricitate cu firme de renume din domeniu, furnizorii consumatorilor reglementaţi au putut deseori să-şi impună propriile condiţii. Neorganizaţi într-o structură solidă care să le apere interesele, consumatorii de rând se văd lipsiţi de apărare în faţa marilor companii care ştiu, de fiecare dată, cum să-şi apere legal interesul. Neinstruiţi, consumatorii nu ştiu ce informaţie să ceară, iar legea nu obligă pe furnizori să informeze consumatorii cu datele relevante privind costul şi calitatea serviciului. "Costurile reale, şi cu rare excepţii structura achiziţiilor de energie de către furnizori, nu au fost cunoscute de către consumatori, iar eforturile ANRE în acest sens nu s-au putut sprijini pe prevederi legale clare", susţine Constantinescu. O altă imprecizie care afectează consumatorii ne-a fost semnalată de Asociaţia Naţională a Furnizorilor de Energie Electrică (ANFEE). În art. 60 (4), legiuitorul stabileşte foarte clar obligaţia operatorului de distribuţie de a presta serviciul de măsurare a energiei electrice. "În aliniatul 5 al aceluiaşi articol însă legiuitorul introduce permisiunea de a nu presta acest serviciu şi obligă consumatorul să-şi asigure acest serviciu pe cheltuiala sa, anulând conţinutul alin. 4", susţine ANFEE.

Ignoranţa consumatorilor, cea mai puternică armă

Şi totuşi, preşedintele ANCER, Iulian Florescu, a remarcat că un lucru bun al legii energiei este includerea în reglementări a noţiunii de "furnizor implicit". Întrucât asigură alimentarea cu electricitate, aceasta vine mai ales în sprijinul consumatorilor casnici care, din comoditate sau neştiinţă, nu îşi vor schimba furnizorul. El recunoaşte însă că, bazându-se pe acest avantaj creat chiar de consumatori, furnizorii impliciţi (filialele şi fostele filiale Electrica - n.r.) vor practica preţuri mai mari decât cei privaţi.

Că Legea nu este foarte prietenoasă faţă de consumator se datorează totuşi şi acestuia din urmă. "În ţările europene cu tradiţie, drepturile consumatorilor au disciplinat foarte bine regulile pieţei. Satisfacţia clientului a devenit un indice care arată cât de bine funcţionează piaţa. La noi se crede că este o chestiune simplă şi se folosesc de ignoranţa consumatorilor pentru a-i stăpâni. Consumatorul trebuie să fie informat, să decidă singur, pentru că dreptul de a alege este motorul democraţiei", a declarat Eliade Mihăilescu, fost preşedinte al Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor.

De la noua Lege a energiei electrice erau de aşteptat repere clare pentru orice reglementare secundară, atribuţie sau acţiune din domeniu, în acord cu Directivele UE
Jean Constantinescu
fostul preşedinte ANRE