Construcţiile statului nu sunt asigurate

După ce se mai abate asupra României câte o calamitate naturală, factura distrugerilor ajunge de fiecare dată pe masa guvernului. Nu numai casele, drumurile, podurile şi podeţele trebuie

După ce se mai abate asupra României câte o calamitate naturală, factura distrugerilor ajunge de fiecare dată pe masa guvernului. Nu numai casele, drumurile, podurile şi podeţele trebuie reconstruite, dar şi clădirile publice, în cazul producerii unui eveniment.
Banii necesari ar putea fi scoşi din conturile companiilor de asigurare, aşa cum se întâmplă în alte ţări, dacă achiziţiile publice ar fi asigurate. Cum statul român este un proprietar sărac şi dă cât poate, singura soluţie viabilă este asocierea cu mediul de afaceri prin intermediul parteneriatelor public-private (PPP).

Drumurile au asigurare doar până la expirarea termenului de garanţie
Este posibil ca, în curând, asigurarea locuinţelor să devină literă de lege în România. Când vine însă vorba de poduri, podeţe, drumuri naţionale sau judeţene ori autostrăzi, al căror proprietar este statul, situaţia este cu totul alta. "Acestea nu sunt asigurate decât pe perioada execuţiei şi a garanţiei, potrivit prevederilor din caietele de sarcini", explică Marin Ionescu, director în cadrul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR). După aceea, lucrarea este preluată în administrare de către CNADNR sau o autoritate locală, după caz. Situaţia stă cu totul diferit în momentul în care lucrarea respectivă este finanţată de către o instituţie internaţională şi care nu decontează cheltuielile în cazul în care construcţia nu este asigurată.

Statele europene îşi acoperă riscurile
Laurenţiu Plosceanu, vicepreşedinte al Asociaţiei Române a Antreprenorilor de Construcţii (ARACO), spune că, în alte ţări europene, statul îşi asigură investiţiile naţionale. Practic, pe lângă banii necesari construirii unei lucrări de infrastructură, este prevăzută încă din faza de proiect şi o anumită sumă destinată asigurării bunului respectiv. "Statul român nu-i poate obliga pe proprietarii de locuinţe să-şi asigure bunurile, în timp ce achizitorii de lucrări publice au libertatea de a opta", ne-a declarat Laurenţiu Plosceanu, care deţine şi funcţia de director general al companiei ABC Asigurări Reasigurări. El recunoaşte însă că situaţia stă net diferit în alte ţări, unde un număr mare de lucrări de infrastructură se realizează prin PPP. "Compania privată care se asociază cu statul se ocupă de încheierea asigurării", precizează expertul în construcţii Liviu Daschievici. Cum la noi drumurile şi podurile se fac cu bani de la buget, statul nu-şi mai pune şi problema asigurării lor, din lipsă de resurse financiare. În privinţa costului unei asigurări, prima este de 0,3%-0,4% din valoarea investiţiei.

Cine asigură podurile României
Nu mai puţin de 3.500 de poduri, pasaje şi viaducte se află pe cei peste 15.000 de kilometri de drumuri naţionale administrate şi gestionate de către CNADNR. Lista mai conţine aproximativ 26.000 de podeţe şi 760 kilometri de ziduri de spijin, lucrări care pot fi luate oricând de viitură. Problema în cazul multora dintre ele este că se află într-o stare precară, iar companiile de asigurări nu s-ar încumeta să preia riscurile, presupunând că statul ar avea bani să le reconstruiască, în caz de pagubă. "Un pod aşa cum este cel de peste Dunăre, proiectat de Anghel Saligny, ar putea fi oricând asigurat, pentru că este o construcţie durabilă", spun reprezentanţii companiilor de asigurări. Asigurarea lucrărilor publice a căror valoare este foarte mare se face prin împărţirea riscurilor, prin asocierea mai multor firme de asigurare. "Întotdeauna se face o analiză punctuală pentru fiecare lucrare în parte, după care se stabileşte cum se face asigurarea", explică Mihai Tecău, secretarul general al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (CSA). El spune că lucrurile se vor schimba progresiv după intrarea României în spaţiul comunitar. "Nu va dura mai mult de un an până când statul va începe să se gândească la necesitatea asigurării lucrărilor publice, mai ales că tot mai multe investiţii se vor face prin PPP", crede Mihai Tecău.

Privaţii îşi asigură investiţiile
Clădirile de birouri din România sunt asigurate, pentru că investitorul privat are tot interesul să-şi protejeze afacerea, spune Cristian Tudor, director în cadrul companiei de construcţii civile şi industriale Comnord. Acest lucru se întâmplă atât pe perioada execuţiei, cât şi a garanţiei, pentru că cele mai multe asemenea investiţii sunt finanţate din credite bancare. "Or, contractul încheiat cu instituţia financiară are clauze precise", adaugă Cristian Tudor. După terminarea lucrării, asigurarea clădirii intră în grija beneficiarului.

În doi ani, 258 de poduri
Până în 2008, Ministerul Transporturilor are de finalizat nu mai puţin de 258 de poduri, sursa de finanţare fiind atât bugetul de stat, cât şi fondurile instituţiilor internaţionale. Printre lucrările realizate cu bani de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei se numără şi podul din Predeal, situat pe DN 73A.