Constantin Tampiza, Lukoil: „Noi toţi o să participăm la susţinerea trântorilor“

Constantin Tampiza, coordonator al strategiei de dezvoltare a Lukoil în România, spune că planul de susţinere a Greciei obligă fiecare locuitor al Europei să plătească greşelile acestei ţări.

Planul de susţinere a Greciei votat de liderii europeni este un precedent antieconomic extrem de periculos, susţine Constantin Tampiza, coordonator al strategiei de dezvoltare a grupului petrolier Lukoil în România, într-un interviu pentru „Adevărul".

„Când o ţară sau mai multe ţări plătesc o persoană care nu munceşte nu este echitate. Nu mai vorbesc de echitate economică, dar aici nu este echitate socială. Şi în timp apare noţiunea de separatism, ba, mai mult, de naţionalism", consideră el.

Tampiza a arătat că băncile care contribuie la acest plan de salvare vor trebui să-şi recupereze banii, ceea ce se traduce prin creşterea costurilor de creditare. 

„Înseamnă că ne aşteaptă creşterea preţurilor, iar toate aceste cheltuieli le va suporta cel sărac, deci, practic, fiecare locuitor al Europei. Noi toţi o să participăm la susţinerea trântorilor. Ce se va întâmpla cu Italia, de ce nu se va întâmpla la fel? Am creat un precedent economic, politic şi social distrugător, care subminează principiile liberalismului, principiile echităţii", a adăugat el.

Mai multă fermitate în faţa FMI

România are aceeaşi problemă: în ultimii ani, pentru a câştiga voturi, multe guverne au continuat să plătească tot felul de contribuţii sociale pentru foarte mulţi români care pot munci, dar nu o fac. „Şi să nu ne mirăm de ce aceste contribuţii au ajuns în România la 44%. În Bulgaria, ele sunt numai 31,4%. Şi în aceste condiţii ne întrebăm de ce nu suntem competitivi şi avem costuri şi preţuri mari", a mai spus el.

Pe de altă parte, consideră Tampiza, România trebuie să fie mult mai fermă în relaţia cu finanţatorii externi.

„Trebuie să ne apărăm şi să ne spunem şi poziţia noastră. Cum au făcut-o ungurii, de exemplu. Noi suntem prea ascultători cu toate misiunile acestea care vin în ţară. Nu poate un reprezentant al FMI să declare: «Noi nu vom majora pensiile...». Decizia îi aparţine exclusiv statului suveran român al cărui guvern duce şi responsabilitatea exclusivă a consecinţelor promovării acestei măsuri. FMI, nu. Eu înţeleg declaraţia guvernatorului (BNR, Mugur Isărescu - n.r.) care a spus că fără finanţări străine nu putem. Dar trebuie să fim conştienţi că România a deschis uşile la o piaţă mare din Europa de Vest. Cel care vine încoace profită de această piaţă, care are şi o perspectivă de dezvoltare. De ce nu putem promova şi noi nişte viziuni?", s-a întrebat oficialul companiei ruse.

„Bogatul nu va înţelege niciodată săracul"

Ce poate face Guvernul? „Trebuie să creeze condiţii ca omul care poate produce sau acordă servicii să se simtă confortabil. Cel care are bani să nu-i ţină în colţun, ci să-i plaseze într-o activitate şi să formeze locuri de muncă. Noi nu cerem de la Guvern bani, ci condiţii şi un mediu de afaceri care să faciliteze investiţiile", a continuat reprezentantul Lukoil.

El a adăugat că românii trebuie să conştientizeze că statul nu-i mai poate ajuta necondiţionat: „Nu Băsescu, nu Guvernul, ci noi trebuie să ne scoatem din criză". Tampiza este pesimist în privinţa viitorului zonei euro. „Mă tem de destrămarea UE în perspectivă. Nu poţi să introduci aceleaşi reguli în ţări cu un nivel de dezvoltare care diferă atât de mult. Bogatul niciodată nu va înţelege săracul", a mai spus Tampiza.

Gata cu preţurile mici la carburanţi!

Tampiza recomandă şoferilor să uite de perioadele când benzina şi motorina erau ieftine. „Acum sunt alte condiţii pe această piaţă, este vorba de explorări cu costuri foarte mari, cu tehnologii performante, iar multe rafinării din Europa se închid", a explicat el.

"Barometrul relansării economice este comportamentul băncilor. Ele sunt foarte sensibile la tot ce se întâmplă în economie.''
Constantin Tampiza

Fost ministru moldovean al Finanţelor

Originar din Republica Moldova, Constantin Tampiza s-a alăturat grupului Lukoil în urmă cu 10 ani şi a fost, până anul trecut, directorul general al diviziei din România. Anterior, a deţinut funcţiile de primar al oraşului Chişinău, vicepremier al Republicii Moldova şi ministru al Economiei şi Finanţelor din această ţară, ocupând şi poziţia de parlamentar. În 2004 a obţinut cetăţenia română.