Consiliul de Administratie al Bancii Nationale discuta astazi cresterea dobanzii de referinta

* In iunie, creditul neguvernamental in lei a crescut cu 7,1 la suta * FMI cere ca politica monetara sa ramana prudenta * BNR lasa deschisa usa deprecierii leului

Consiliul de Administratie al Bancii Nationale va analiza astazi modalitatea prin care va pune in practica recomandarea FMI privind temperarea creditului neguvernamental. Ministrul Finantelor, Mihai Tanasescu, afirma saptamana trecuta ca, in discutiile cu Fondul, s-a cazut de acord ca instrumentul ales in acest sens sa fie cresterea dobanzilor. Surse autorizate ne-au declarat ca CA al BNR va opta mai degraba pentru o crestere usoara a dobanzii de referinta (18,2 la suta in prezent), decat pentru majorarea ratei rezervelor minime obligatorii depuse de bancile comerciale. "Crestere usoara a dobanzii de referinta este preferata pentru ca prin acest instrument bancile vor fi incurajate sa-si plaseze resursele la BNR, mai degraba decat in credite. Nu cred ca se va umbla la rata rezervelor minime obligatorii dat fiind ca majorarea acestora (n.r. - si asa considerate de bancheri a fi la un nivel ridicat) ar fi o masura administrativa ce ar duce la cresterea costurilor pentru banci", spun sursele citate. In prezent, rata rezervelor minime obligatorii la valuta este de 25 la suta la valuta si 18 la suta la lei, cresterea lor privand bancile de o importanta parte din resursele lor. Datele Bancii Nationale pe primele sase luni ale anului arata, intr-adevar, saltul spectaculos al creditului neguvernamental: cu 18,2 la suta in termeni reali. Numai in iunie, imprumuturile acordate de banci sectorului neguvernamental au crescut cu 7,1 la suta, iar cele in euro cu 1,5 la suta. Raportate la luna iunie a anului trecut, creditele au crescut cu 52 la suta (in termeni nominali) si 33,7 la suta in termeni reali (adica scazand inflatia). Temerea FMI vizavi de aceasta evolutie nu este legata atat de expunerea sectorului bancar - creditele neperformante fiind, la 30 iunie 2003, sub unu la suta pe intreg sistemul bancar - ci de transformarea creditelor intr-o sursa de alimentare a importurilor. Nevoita sa franeze cresterea creditului, dupa ce luni de zile a incurajat bancile sa se indrepte spre economia reala, Banca Nationala va trebui sa adopte astfel o politica monetara mai prudenta. "S-a convenit cu FMI ca Banca Nationala sa nu mai relaxeze politica monetara. Daca se sparge cercul virtuos in care s-a intrat, aceasta va trebui recalibrata", spun surse din mediul bancar. O politica monetara prudenta presupune o atentie sporita acordata dobanzilor, in sensul cresterii acestora in vederea controlului masei monetare. Dezechilibrele din economie - reflectate in cresterea cu aproape 50 la suta a deficitului contului curent - pun Banca Nationala intr-o situatie dificila si datorita faptului ca, din semnalele transmise pietei pana acum, si-a manifestat optiunea pentru tintirea inflatiei, renuntand la politica grijulie fata de balanta comerciala si de plati. Altfel spus, BNR a aratat ca nu mai doreste aplicarea unei politici de curs menite sa-i ajute pe exportatori. Va reusi BNR sa-si pastreze acest tip de politica orientata spre tintirea inflatiei? "S-a convenit cu FMI ca politica de curs sa ramana aceeasi, dar este posibil ca tinta de apreciere reala a monedei nationale fata de cosul euro-dolar (n.r. - tinta stabilita initial la 3-5, la suta iar apoi revizuita la 2-4 la suta) sa incline spre o banda inferioara", spun surse din BNR. Ceea ce inseamna ca usa pentru o depreciere mai mare a leuli (fata de cos) ramane deschisa.