Conducta Constanţa-Trieste, la loc comanda

Studiul de fezabilitate al oleoductului care va lega ţărmul Mării Negre de cel al Adriaticii va fi revizuit, întrucât cel realizat în 2005 nu mai este de actualitate. Aprilie 2010 era termenul când primele cantităţi de ţiţei ar fi trebuit să curgă prin noua conductă, conform planurilor iniţiale.

După mai bine de zece ani de când se vorbeşte de oleoductul paneuropean (PEOP) Constanţa-Trieste, care ar urma să aducă în centrul europei ţiţeiul caspic, întârzierile repetate şi disensiunile din interiorul consorţiului care va realiza conducta au adus proiectul într-un punct esenţial pentru viitorul său: revizuirea studiului de fezabilitate.

Capacitate mai mică

„La data de 10 februarie va avea loc o întâlnire a board-ului director al companiei de proiect, unde vom stabili clar care vor fi paşii de urmat. Oricum, studiul de fezabilitate va trebui actualizat. Concluziile vor fi înaintate ministerelor de resort şi vor fi discutate în comitetul interministerial", ne-a declarat Silviu Wagner, directorul general al Oil Terminal.

Consorţiul este format din companiile de profil din Serbia şi Croaţia, iar România este reprezentată de Conpet, operatorul conductelor româneşti de ţiţei, şi de Oil Terminal, care deţine terminalul petrolier din Constanţa.

Acest pas era necesar pentru continuarea proiectului, întrucât valorile de capacitate şi de investiţii, prezentate în studiul vechi, realizat în 2005 de Hill International, nu mai sunt de actualitate. Ministrul Economiei, Adriean Videanu, a arătat recent că finalizarea proiectului nu ar trebui să dureze mult, pentru că există deja conducte realizate între Constanţa-Piteşti şi Pancevo-Trieste.

Ceea ce înseamnă că se va merge pe varianta unei capacităţi de până la 10 milioane de tone pe an, cel puţin într-o primă fază, caracteristică oleoductelor Conpet incluse în proiect.

Vechiul studiu, care a costat 3,3 milioane de euro din fonduri PHARE, arăta drept fezabile trei variante de capacitate, din care cea mai mică era de 40 de milioane de tone pe an. În ceea ce priveşte momentul începerii construcţiei, chiar şi dezvoltatorii au renunţat să mai avanseze vreun termen.

Petrolul, dolarii şi kazahii

„Există în continuare un viu interes din partea producătorilor caspici de ţiţei pentru acest proiect, atât ca furnizori, cât şi ca investitori", a mai spus Wagner. De altfel, la întâlnirea acţionarilor companiei de proiect, care a avut loc la Bucureşti săptămâna trecută, au participat şi reprezentanţi ai ambasadelor Kazahstanului şi Azerbaidjanului.

Companiile petroliere KazMunaiGaz din Kazahstan şi SOCAR din Azerbaidjan au semnat un acord, în toamnă, pentru realizarea unei rute de transport al petrolului spre Marea Neagră.

Aceasta ar asigura mai mult ţiţei pentru compania pe care kazahii o deţin în România, Rompetrol. De altfel, Rompetrol şi-a construit un terminal petrolier la Marea Neagră care poate fi folosit drept capăt al oleoductului paneuropean, iar Dinu Patriciu, fostul director general, care a arătat în repetate rânduri disponibilitatea companiei de a finanţa partea românească a conductei, spunea, în decembrie 2008, că porţiunea de 312 kilometri care mai lipseşte ar costa circa 700 de milioane de dolari.