Concurenţa exagerată între angajaţi afectează dezvoltarea companiilor

Aceasta este una dintre concluziile analizei făcute printre firmele româneşti preocupate de cultura organizaţională

Human Synergistics România a realizat un studiu, pornind de la datele furnizate de 34 de companii care au trecut prin etape de analiză a culturii lor de organizaţie, a implicaţiilor ei şi au derulat programe de schimbare.
Analiza nu este reprezentativă pentru România. Ea trebuie privită ca tendinţă reflectată de companiile care şi-au pus problema culturii organizaţionale şi înţeleg impactul acesteia în performanţa lor pe termen lung. Altfel spus, aşa fac cei buni. "Avantajul competitiv de tip cultural este unul pe termen lung. E greu de schimbat şi greu de imitat. Dacă ai ocupat un spaţiu, este foarte greu de crezut că va veni cineva să te concureze acolo", explică Adrian Stanciu, partener Ascendis.
În organizaţiile cu o competitivitate exagerată totul se învârte în jurul lui "a câştiga" sau "a pierde". Oamenii încearcă în mod constant să dovedească faptul că sunt mai buni decât colegii lor, nu neapărat să îndeplinească obiectivele organizaţiei. Energia este direcţionată greşit. Pentru angajaţi devine mai important să dovedească faptul că au dreptate, decât să soluţioneze problemele. "Orice idee, odată exprimată, devine sacrosanctă şi sunt dispuşi să se bată până-n pânzele albe pentru apărarea ei. În cazul în care pierd disputa, preferă să se retragă decât să-şi recunoască înfrângerea", arată autorii studiului. La nivel individual, competitivitatea exagerată generează stres şi conflict, iar la nivel de organizaţie, produce disoluţia organizaţiei, împărţirea ei în tabere şi chiar polarizarea după interese strict personale. O altă caracterisitică a organizaţiilor româneşti este convenţionalismul, pornire spre respectarea fie şi aparentă a regulilor şi procedurilor. Ea este o reacţie a oamenilor în faţa agresivităţii crescute a organizaţiei şi reprezintă o portiţă simplă de scăpare din faţa responsabilităţii individuale. Regulile devin însă mai importante decât ideile. Organizaţiile sunt orientate spre autodezvoltare, fapt ce i-a surprins pe realizatorii studiului şi chiar i-a determinat să verifice rezultatele, proces în urma căruia concluzia a fost confirmată. Organizaţiile româneşti au un nivel ridicat de orientare spre viitor, spre mai bine, spre calitate, spre depăşirea creativă a obstacolelor. Acesta nu vine doar din deja proverbiala capacitate a românului de "a se descurca", dar şi dintr-o preocupare sinceră a membrilor de a face un lucru de bună calitate. Această tendinţă s-a manifestat practic în toate organizaţiile de vârf măsurate şi trebuie spus că majoritatea au căzut în această categorie. Rezultatul a arătat importanţa absolut specială pe care mediul de organizaţie din România o are în formarea conştiinţelor şi a practicilor de lucru. Ele au un rol misionar pe care nu-l regăsim în economii stabile, arată autorii studiului.